ficát (ficáți),
s.m. –
Organ situat în
partea dreaptă a
abdomenului, cu
funcții importante în
organism. – Mr.
h’icat, istr.
ficǫt. Lat.
fῑcātum (
Diez, I, 174; Pușcariu 603;
Candrea-
Dens., 601; REW 8494;
DAR; Battisti, III, 1613; Rohls,
Differenzierung, 18), cf.
sard.
figáu,
ven.
figá. Se
știe că toate
formele romanice reprezintă în
general un
i tonic. Este cuvînt
puțin frecvent în Basarab. și Bucov. (ALR, I, 46). Cf. G.
Paris,
Misc. Ascoli, Florencia, 1901, 41-63. Der.
ficățel, s.m. (
Banat,
tobă);
forma ficățel, pe care o
indică DAR,
bazată pe
Damé, pare o
eroare. – Din
rom.
provine sb.
pikat (
Candrea,
Elemente, 407).