uléi (-iuri),
s.n. – Untdelemn,
materie lichidă grasă. – Var. înv.
olei, uleiu, uleu. Sl. (slov.,
ceh.,
pol.,
rus.)
oleĭ (Cihac, II, 227). Este dubletul lui
oloi (var.
uloi), s.n. (Trans., ulei), din mag.
olaj (Gáldi,
Dict., 167). – Der.
uleios (var.
oloios), adj. (
plin de ulei, cu ulei).