Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția obiectivare definiție dex
obiectivare
găsește rime pentru
obiectivare
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
obiectivare
Cuvinte apropiate:
obiectivare
OBIECTIVÁRE,
obiectivări
,
s.f.
Faptul
de
a (se)
obiectiva
. – V.
obiectiva
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia obiectivare
obiectiváre
s. f. (
sil
.
-biec-;
mf.
ob
-),
g.-d.
art
.
obiectivării
;
pl.
obiectivări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia obiectivare
OBIECTIVÁRE
s.f.
Acțiunea
de a (se)
obiectiva
și
rezultatul
ei. ♦
Categorie
filozofică
și
estetică
desemnând
acțiunea
de
transformare
a
forțelor
,
aptitudinilor
,
gândirii
umane
în
rezultate
cu o
existență
obiectivă
. [<
obiectiva
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia obiectivare
!obiectiváre
(-biec-)
s. f., g.-d.
art
.
obiectivắrii
; pl.
obiectivắri
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia obiectivare
OBIECTIVÁRE
s. f.
faptul
de a (se)
obiectiva
. ♢
acțiunea
de
transformare
a
capacităților
fizice
,
intelectuale
,
volitive
ale
omului
în
produse
cu
existență
obiectivă
. (<
obiectiva
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia obiectivare
OBIECTIVÁ,
obiectivez
,
vb. I. Tranz. (
Rar
) A
considera
un
lucru
ca
obiectiv
(
I 1
); a
transforma
în
valori
cu
existență
obiectivă
. ♦ Refl. A
deveni
obiectiv
(
I 1
). – Din fr.
objectiver.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia obiectivare
obiectivá
vb. (
sil
.
-biec-;
mf.
ob
-),
ind. prez. 1 sg.
obiectivéz
,
3 sg. și pl.
obiectiveáză
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia obiectivare
A OBIECTIV//Á ~éz
tranz.
(
lucruri
) A
considera
ca
obiectiv
. 2) A
face
să se obiecti-veze. /<fr.
objectiver
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia obiectivare
A SE OBIECTIV//Á
pers
.3
se ~eáză
intranz. (
despre
gînduri,
planuri
etc.)
A se
transforma
în ceva
obiectiv
,
real
. /<fr.
objectiver
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia obiectivare
OBIECTIVÁ
vb. I. tr.
A
considera
un
lucru
ca
obiectiv
, ca
existând
în
afară
de
conștiința
omului
și
independent
de ea. ♦
refl.
A
deveni
obiectiv
. [Cf. fr.
objectivér
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia obiectivare
!obiectivá (a ~)
(-biec-)
vb., ind. prez. 3
obiectiveáză
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia obiectivare
OBIECTIVÁ
vb.
I. tr. a
transforma
ideile
,
gândirea
,
aptitudinile
în
produse
cu
existență
obiectivă
, a
considera
ceva ca
obiectiv
(I, 1). II. refl. a
căpăta
caracter
obiectiv
; a se
obiectiviza
. (< fr.
objectivér
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia obiectivare
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK