AJÚNGE
,
ajúng, vb. III.
I. 1. Intranz. A se
afla într-un
loc după
parcurgerea unui
drum, a
atinge capătul unui
drum; a
sosi. ♢ Expr.
A ajunge departe = a
răzbi prin
greutăți și a
atinge scopul dorit.
A (sau
a-i) ajunge (cuiva)
cuțitul la os = a ajunge la
capătul puterii; a fi într-o
situație disperată. ♦ Intranz. și tranz. A
atinge (o
limită în
timp), a
apuca (o
anumită vreme).
2. Tranz. A
întâlni,
venind din
urmă, o
ființă sau un
vehicul în
mișcare; a
prinde din
urmă. ♢ Expr.
A-l ajunge pe cineva zilele = a
îmbătrâni. ♦ Fig. A
egala pe cineva.
3. Tranz. A
nimeri, a
lovi pe cineva sau ceva. ♦ Fig. (
Despre un
neajuns) A da
peste... ♦ Fig. (
Despre o
stare sufletească) A
cuprinde, a
răzbi.
4. Intranz. A se
întinde până la...; a
atinge. ♦ A
reuși să
atingă ceva
situat sus sau
departe. ♢ Expr.
A nu-i ajunge (cuiva
nici) cu prăjina la nas, se
zice despre un
om înfumurat.
5. Intranz. (
Despre prețuri;
p.ext. despre mărfuri) A
atinge un
anumit nivel.
II. 1. Refl. A se
întâlni, a se
împreuna, a se
uni. ♦ Fig. A se
înțelege, a se
învoi.
2. Intranz. A
realiza, a
împlini.
A ajunge la un rezultat. ♦ Intranz. și tranz. A fi în
situația de a...
3. Intranz. A
deveni. ♢ Expr.
A ajunge rău = a
decădea.
A ajunge bine = a
dobândi succese; a
reuși, a
izbuti.
A ajunge pe mâinile cuiva = a fi la
discreția cuiva. ♦ Intranz. și refl. (Peior.) A
parveni.
III. Intranz. și refl. A fi în
cantitate suficientă. ♢ Expr. (Tranz.)
A-l ajunge (pe cineva)
mintea (sau
capul) = a se
pricepe, a
ști ce e de
făcut. – Lat.
adjungere „a
uni, a
lipi”.