definiția tinc definiție dex

tinc

găsește rime pentru tinc

Cuvinte apropiate: inc, otinc, șinc, tanc, tic, tină, tincă, ting, tins, tioc, trinc, ținc, ținc, zinc

ȚINC¹

, țincuri, s.n. Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tinc

ȚINC²

s.m. v. țânc.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tinc

ȚINC¹

, țincuri, s.n. Fiecare dintre proeminențele tăiate la capetele a două scânduri (alternând cu câte o scobitură) pentru a permite o îmbucare solidă în unghi a celor două scânduri. – Din germ. Zinke.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tinc

ȚINC²

s.m. v. țânc.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia tinc

ȚINC

s. v. prășilă, progenitură, pui, șliț.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tinc

ȚINC

s. v. prășilă, progenitură, pui, șliț.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia tinc

ținc

s. n., pl. țíncuri

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia tinc

ținc

s. n., pl. țíncuri

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia tinc

ȚINC ~uri

n. Fiecare dintre proeminențele executate la extremitatea a două scânduri care se îmbină, una intrând în golurile celeilalte. /<germ. Zinke

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia tinc

ȚINC ~uri

n. Fiecare dintre proeminențele executate la extremitatea a două scânduri care se îmbină, una intrând în golurile celeilalte. /<germ. Zinke

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia tinc

ținc

, țincuri, s.n. (pop.) cep la extremitatea unei scânduri care se îmbină cu altă scândură.

Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia tinc

ținc

, țincuri, s.n. (pop.) cep la extremitatea unei scânduri care se îmbină cu altă scândură.

Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia tinc

ȚINC³

s.n. (Var.) Zinc.

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia tinc

ținc (-ci),

s.m. – 1. Pui de animal. – 2. Copil, țîngău. – Var. țînc. Mag. cenk (Cihac, II, 535; Tiktin). – Der. țincă (var. țîncă), s.f. (cățea); țingău, s.m. (flăcăuaș, băietan), cu suf. -ău (Philippide, Principii, 154; Graur 192; nu este probabilă der. din țig. tsikno „mic”, propusă de Iordan, Introducere în studiul l. rom., 419).

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia tinc

ȚINC³

s.n. (Var.) Zinc.

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia tinc

Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!

Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.

Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.

Curs valutar