retrogradéz, vb. I. Tranz. A trece pe cineva într-o funcție sau într-un post inferior celui avut înainte. ♦ Intranz. (Despre echipe sportive) A trece într-o categorie inferioară în urma rezultatelor nesatisfăcătoare obținute. – Din fr. rétrograder.
vb. (sil. -tro-gra-), ind. prez. 1 sg. retrogradéz, 3 sg. și pl. retrogradeáză
intranz. 1) (despre persoane, echipe sportive etc.) A se deplasa într-o categorie inferioară. 2) (despre corpuri cerești) A săvârși o mișcare retrogradă (în raport cu cea a Soarelui). 2. tranz. A coborî în grad. /<fr. rétrograder
vb. I. tr. A trece pe cineva într-o funcție, într-un grad mai mic decât cel avut înainte; a da înapoi. ♦ intr. (Sport) A trece dintr-o categorie superioară într-una inferioară, în urma rezultatelor slabe obținute și consemnate în clasament. [< fr. rétrograder, cf. lat., it. retrogradare].
vb. I. tr. a trece pe cineva într-o funcție, într-un grad mai mic decât cel avut înainte. II. intr. (despre echipe sportive) a trece într-o categorie inferioară, în urma rezultatelor slabe obținute în clasament. (< fr. rétrograder, lat. retrogradare)
retrograzi, -de, adj. 1. (Despre oameni) Care se opune progresului, tinzând să readucă stările de lucruri din trecut; reacționar. ♦ (Despre idei, concepții) Contrar progresului, învechit. 2. Care merge în sens invers decât cel inițial, care revine spre punctul de plecare. 3. (Despre mișcarea aparentă a aștrilor) Care merge în direcția opusă mișcării Soarelui. – Din fr. rétrograde, lat. retrogradus, it. retrogrado.
adj., s. 1. adj. înapoiat, reacționar. (O concepție ~.) 2. s., adj. (înv.) tombateră. (Un ~ înrăit.) 3. adj. v. depășit.
adj. m. (sil. -tro-grad), pl. retrográzi; f. sg. retrográdă, pl. retrográde
) 1) Care se opune progresului, susținând o etapă precedentă; opus progresului. O concepție ~dă. 2) (despre corpuri cerești) Care se mișcă în direcție opusă mișcării Soarelui. /<fr. rétro-grade, lat. retrogradus
adj. 1. Opus progresului; reacționar. 2. Care merge înapoi. 3. (Despre aștri sau despre mișcarea lor) Care se mișcă în direcția opusă mișcării Soarelui. [< fr. rétrograde, cf. lat. retrogradus < lat. retro – înapoi, gradus – mers].
adj. 1. care se opune progresului; reacționar. 2. (despre idei, concepții) contrar progresului, învechit. o amnezie ~ă = formă de amnezie prin pierderea amintirilor vechi. 3. (despre aștri și mișcarea lor) care se deplasează în direcția opusă mișcării Soarelui. (< fr. rétrograde, lat. retrogradus)