, redundanți, -te, adj. Care se referă la redundanță, care prezintă redundanță. [Var.: redondánt, -a adj.] – Din engl. redundant, fr. redondant.
adj. v. inutil, nenecesar, netrebuincios, neutil.
adj. m., pl. redundánți; f. sg. redundántă, pl. redundánte
(~ți, ~te) Care ține de redundanță; propriu redundanței. /<fr. redondant
adj. Referitor la redundanță, care prezintă redundanță. V. superfluu. ♦ (Rar; despre stil) Încărcat; plin de emfază, sforăitor. [Var. redondant, -ă adj. / < engl. redundant, fr. redondant, lat. redundans].