Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția racile definiție dex
racile
găsește rime pentru
racile
Cuvinte apropiate:
facile
,
racilă
,
răcila
,
răcilă
,
răcire
RÁCILĂ
1
,
racile,
s.f.
1.
(
definitie
/livresc">Livr.)
Boală
veche
,
incurabilă
,
maladie
cronică
;
beteșug
;
fig.
cusur
,
meteahnă
,
defect
.
2.
Fig.
Dușmănie
veche
,
ură
. –
Et
.
nec
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia racile
RÁCILĂ
2
,
racile,
s.f. (Pop.)
Unealtă
de
diferite
forme
utilizată
la
prinderea
racilor
. – Din
rac
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia racile
RÁCILĂ
s. v.
cusur
,
defect
,
deficiență
,
imperfecțiune
,
insuficiență
,
lacună
,
lipsă
,
meteahnă
,
neajuns
,
păcat
,
scădere
,
slăbiciune
,
viciu
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia racile
rácilă
(
boală
) s. f., g.-d.
art
.
rácilei
;
pl.
rácile
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia racile
RĂCÍLĂ,
răcile,
s.f.
Unealtă
cu care se
prind
racii
(
1
). – Din scr.
račilo.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia racile
răcílă
(
unealtă
) s. f., g.-d.
art
.
răcílei
;
pl.
răcíle
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia racile
RẤCĂ
s.f. (Fam.)
Ceartă
,
sfadă
. ♢ Expr.
A
căuta
(cuiva)
râcă
= a
căuta
(cuiva)
ceartă
,
pricină
.
A se pune
râcă
(cu cineva) = a se
împotrivi
(cuiva) luându-se la
ceartă
.
A
purta
(cuiva)
râcă
= a
dușmăni
pe cineva. – Din
râcăi
(înv. „a
răcni
” < sl.) (
derivat
regresiv
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia racile
RÂCĂ
s. v.
animozitate
,
ceartă
,
conflict
,
dezacord
,
dezbinare
,
diferend
,
discordie
,
discuție
,
disensiune
,
dispută
,
divergență
,
gâlceavă
,
învrăjbire
,
litigiu
,
neînțelegere
,
vrajbă
,
zâzanie
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia racile
râcă
s. f., g.-d.
art
.
râcii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia racile
RÂCĂ
f
.
rar
Schimb
de
vorbe
răstite
(
între
două
sau mai
multe
persoane
);
sfadă
;
ceartă
;
gâlceavă
. ♢
A
purta
cuiva ~
a
purta
cuiva
dușmănie
.
A
căuta
(cuiva) ~
a
căuta
(cuiva)
motiv
de
ceartă
. /v
. a
râcâi
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia racile
rấcă
2
,
rấci
,
s.f. (
reg
.)
groapă
mică
;
partea
inferioară
a
piciorului
găinii
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia racile
rîcă
s.f. –
Ceartă
,
dispută
. Sl.
rykŭ
(Conev 94). – Der.
rîcîi
(var.
răcăi
), vb. (înv., a
răcni
, a
urla
), din sl.
rykati
(Tiktin).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia racile
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK