Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția raboj definiție dex
raboj
găsește rime pentru
raboj
Cuvinte apropiate:
răboj
,
răboj
,
răboji
,
saboj
a încresta răbojul
expr. (
friz
.)
a
tăia
un
client
cu
foarfeca
la
ureche
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia raboj
RĂBÓJ
,
răbojuri
, s.n.
1.
Bucată
de
lemn
în
formă
cilindrică
sau
paralelipipedică
pe care, în
trecut
, se
însemnau
, prin
crestături
,
diferite
calcule
,
socoteli
(
zilele
de
muncă
,
banii
datorați
,
numărul
vitelor
etc.). ♢ Expr.
A
șterge
de pe răboj
= a da
uitării
; a
ierta
. (
Reg
.)
A
crede
după răboj
= a
crede
tot ce se
spune
.
A(-și)
ieși
(sau
a
scoate
pe cineva)
din răboj (
afară
)
= a (se)
supăra
.
2.
(Pop.)
Socoteală
,
calcul
.
Pierdusem
răbojul
timpului
. ♢ Expr.
A i se
uita
cuiva
răbojul
= a i se
uita
numărul
anilor
.
3.
Crestătură
făcută
, ca
semn
distinctiv
, la
urechea
unei
vite
. [Var.:
răbúș
s.n.] – Din bg., scr.
raboš
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia raboj
RĂBÓJ
s. (
reg
.)
răvaș
.
(
Socoteală
înscrisă
la ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia raboj
RĂBÓJ
s. v.
calcul
,
calculare
,
răvar
,
socoteală
,
socotire
,
socotit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia raboj
RĂBÓJ
s. v.
calcul
,
calculare
,
răvar
,
socoteală
,
socotire
,
socotit
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia raboj
RĂBÓJ
s. (
reg
.)
răvaș
.
(
Socoteală
înscrisă
la ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia raboj
răbój
s. n., pl.
răbójuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia raboj
RĂBÓJ ~uri
n
. 1)
înv.
Bucată
de
lemn
pe care se
însemnau
, prin
crestături
,
diferite
calcule
(
numărul
de
vite
, de
zile
etc.). ♢
A da pe ~
a da pe
datorie
.
A
lua
pe ~
a
lua
pe
datorie
. 2)
înv.
Crestătură
sau
ansamblu
de
semne
făcute
pe această
bucată
de
lemn
. 3)
fig.
Intindere
pe care
sunt
lăsate
urme
.
~ul
timpului
. 4)
pop.
Calcul
numeric
. 5)
Crestătură
făcută
la
urechea
unui
animal
domestic
pentru
a-l
putea
deosebi
. /<bulg., sb.
raboš
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia raboj
răbój (-oáje),
s.n. –
Tăbliță
de
lemn
în care se
însemnau
cu
crestături
părțile
unei
socoteli
. – Var. Munt.
răboș.
Mold., Trans.
răbuș
.
Mr.
arăbuș,
megl.
răbuș
.
Sl., cf. bg., sb., cr.
raboš
, sb.
rabuš
, slov.
rabuša
,
pol
.
rabuše
(Cihac, II, 319; Conev 78), mag.
rovas,
cf.
răvaș
.
Der. din sl.
rabŭ
„
sclav
”, cu suf. -
oș
(Lacea,
Dacor.,
V, 401) nu pare
probabilă
fiindcă
, după
cum
bine
a
văzut
Cihac,
trebuie
să se
pornească
de la sl.
rovŭ
„
crestătură
”, cf.
rofii
.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia raboj
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK