definiția plansa definiție dex

plansa

găsește rime pentru plansa
Cuvinte apropiate: elansa, lansa, pansa, plana, plancă, planșă, planta, plantă, plasa, plasă, plasă, plasă, plăsa, plâns, plâns, plântă

PLÁNȘĂ

, planșe, s.f. 1. Foaie de hârtie (mai groasă) pe care sunt reproduse desene, fotografii sau picturi, folosită ca ilustrație într-o carte; carton cu desene sau cu fotografii, care servește ca material didactic (la predarea științelor naturale). ♦ Coală, foaie mare de hârtie pe care s-a executat un desen tehnic, o hartă etc. desen tehnic executat pe o astfel de coală. 2. Placă de metal sau de lemn în care se sapă litere, note muzicale etc. spre a fi folosită în gravură. 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele, limitată de rosturile de dilatație. – Din fr. planche.

PLÁNȘĂ

s. (înv.) tabel, tablă. (O ~ la geografie.)

plánșă

s. f., g.-d. art. plánșei; pl. plánșe

PLÁNȘ//Ă ~e

f. 1) Piesă plană de lemn, subțire având lungimea mai mare decât lățimea. 2) Coală de hârtie mai groasă ca de obicei, pe care sunt reproduse desene, fotografii, picturi, folosită ca ilustrație într-o carte. 3) Carton pe care este executată o ilustrație, servind ca material didactic; tabel. 4) Placă de lemn sau de metal în care se sapă litere sau note muzicale, folosită în gravură. 5) Placă de beton folosită la pavarea drumurilor. /<fr. planche

PLÁNȘĂ

s.f. 1. Coală, foaie (mare) de hârtie care cuprinde un desen (tehnic). 2. Reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen sau a unei picturi. 3. Fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele. [< fr. planche].

PLÁNȘĂ

s. f. 1. foaie de hârtie care cuprinde un desen (tehnic). 2. reproducere cu ajutorul tiparului a unui desen, a unei picturi. 3. fiecare dintre plăcile de beton ale pavajului unei șosele. 4. (sport) bandă specială de lemn în formă de schi mai scurt, care permite unei persoane deplasarea, prin tractare, pe suprafața apei. (< fr. planche)

PLÂNS1,

plânsuri, s.n. Faptul de a (se) plânge; tânguire; (concr.) lacrimi; plânset, plânsoare. ♢ Loc. adj. De plâns = care provoacă milă, vrednic de milă, jalnic. – V. plânge.

PLÂNS2, -Ă,

plânși, -se, adj. Care a plâns, care poartă urme de lacrimi. ♦ (Despre glas) Plângăreț (2). – V. plânge.

PLÂNS

adj. înlăcrimat, lăcrimat. (Om ~.)

PLÂNS

s. 1. v. plânset. 2. plânset, (fam. și peior.) bâzâială, bâzâit, bâzâitură. (Un ~ de copil.) 3. lacrimi (pl.), plângere, plânset, plânsoare. (Oprește-ți ~ul!) 4. v. văitat. 5. v. jelire.

Plâns

râs

plâns

s. n., pl. plânsuri

PLÂNS1

n. v. A PLÂNGE și A SE PLÂNGE.De ~ care trezește compătimire; vrednic de milă. /a (se) plânge

PLÂN//S2 ~să (~și, ~se)

1) v. A PLÂNGE. 2) (despre ochi, față) Care are urme de lacrimi. /Din plânge
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar