definiția pilotă definiție dex

pilotă

găsește rime pentru pilotă

PÍLOTĂ,

pilote, s.f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (Reg.) Bagaj, calabalâc. [Acc. și: pilótă] – Et. nec.

PÍLOTĂ,

pilote, s.f. 1. Un fel de plapumă călduroasă, de forma unei perne mari umflate, umplută cu fulgi sau cu puf. 2. (Reg.) Bagaj, calabalâc. [Acc. și: pilótă] – Et. nec.

PÍLOTĂ

s. (reg.) perinoi, pernă, (Transilv. și Ban.) dricală. (Iarna se învelește cu ~.)

PÍLOTĂ

s. v. bagaj.

PÍLOTĂ

s. (reg.) perinoi, pernă, (Transilv. și Ban.) dricală. (Iarna se învelește cu ~.)

PÍLOTĂ

s. v. bagaj.

pílotă

s. f., pl. pílote

pílotă

s. f., pl. pílote

PÍLOT//Ă ~e

f. 1) Plapumă de puf. 2) reg. Ceea ce ia cineva cu sine într-o călătorie; bagaj; calabalâc. /Orig. nec.

PÍLOT//Ă ~e

f. 1) Plapumă de puf. 2) reg. Ceea ce ia cineva cu sine într-o călătorie; bagaj; calabalâc. /Orig. nec.

pilótă (pilóte),

s.f. – (Mold.) Plapumă de puf. – Var. chilotă. Ngr. ϰοῖλον „gol”, ϰοιλότης, ϰοίλωμα „cavitate”, fiindcă plapuma este exagerat de groasă și de moale. Legătura cu germ. Pfühl „pernă” (Cihac, II, 255; Scriban) și cu ngr. πιλωτός „de fetru” (Tiktin) este nesigură.

PILOTÁ

, pilotez, vb. I. 1. Tranz. A conduce în calitate de pilot1 o navă, a aeronavă, o locomotivă etc. ♦ Fig. A conduce, a îndruma. 2. Intranz. (Despre nave, aeronave, locomotive etc.) A-și încetini mersul (din cauza nesiguranței parcursului); a face manevre. – Din fr. piloter.

pilotá

vb., ind. prez. 1 sg. pilotéz, 3 sg. și pl. piloteáză

A PILOT//Á ~éz 1.

tranz. 1) (nave, mașini de curse etc.) A conduce în calitate de pilot. 2) fig. (persoane) A orienta în direcția necesară (în calitate de ghid); a ghida; a călăuzi; a îndruma; a îndrepta. 2. intranz. (despre nave, locomotive etc.) A încetini mersul din cauza unor obstacole sau a necunoașterii traseului. /<fr. piloter

PILOTÁ

vb. I. tr. A conduce (o navă, o aeronavă, o locomotivă etc.) ca pilot. ♦ intr. (Despre nave, trenuri) A merge mai încet, cu precauție, datorită greutăților, nesiguranței drumului. [< fr. piloter].

PILOTÁ

vb. I. tr. 1. a conduce o (aero)navă, o locomotivă, o mașină etc. ca pilot1. 2. a conduce un vehicul sau o navă în condiții speciale. ♢ (fig.) a dirija, a călăuzi, a ghida. ♢ (fig.; despre o știință) a orienta o disciplină prin noțiunile și metodele proprii. II. intr. (despre nave, trenuri) a merge mai încet, cu precauție, datorită nesiguranței drumului. (< fr. piloter)
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut | Pret fier vechi