Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția orbitei definiție dex
orbitei
găsește rime pentru
orbitei
a intra pe orbită
expr. (intl.)
a fi în
formă
, a
acționa
cu
succes
.
Dictionar: Dictionar de argou al limbii romane
|
definitia orbitei
ORBÍT, -Ă,
orbiți
, -te,
adj.
1.
Lipsit
de
vedere
, cu
vederea
slăbită
.
2.
Fig. Cu
mintea
întunecată
(de
furie
, de
durere
etc.),
fără
discernământ
,
scos
din
minți
,
înnebunit
,
zăpăcit
. ♦
Fermecat
,
fascinat
,
uluit
. – V.
orbi
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia orbitei
ORBÍTĂ,
orbite
,
s.f.
1.
Traiectorie
în
formă
de
curbă
(
închisă
) pe care o
parcurge
un
mobil
. ♦
Drumul
real
parcurs
de un
astru
. ♢
Orbită
aparentă
=
drumul
aparent
proiectat
pe
bolta
cerească
pe care se
deplasează
un
corp
ceresc
.
2.
Fiecare
dintre
cele
două
cavități
osoase
ale
craniului
, în care se
află
globul
ocular
.
3.
Fig.
Sfera
sau
mediul
unei
activități
oarecare
;
sferă
de
acțiune
sau de
influență
. – Din fr.
orbite
,
lat.
orbita
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia orbitei
ORBÍTĂ
s.
1.
(ASTRON.)
(
rar
)
cerc
, (înv. și pop.)
crug
.
2.
(ANAT.)
(pop.)
găvan
,
scovârlie
,
văgăună
, (înv. și
reg
.)
melci
.
(~ a
ochiului
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia orbitei
orbítă
s. f., pl.
orbíte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia orbitei
ORBÍT//Ă ~e
f.
1)
Traiectorie
curbă
a unui
corp
ceresc
,
având
drept
sursă
de
mișcare
un
alt
corp
ceresc
. 2)
Cavitate
osoasă
în care se
află
globul
ocular
. 3)
fig.
Sferă
de
acțiune
sau de
influență
. /<fr.
orbite
,
lat.
orbita
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia orbitei
ORBÍTĂ
s.f.
1.
Traiectorie
închisă
a unui
corp
ceresc
. ♦ (
Mec
.
)
Traiectorie
închisă
parcursă
de un
mobil
, de un
electron
.
2.
Cavitate
osoasă
a
craniului
în care este
așezat
ochiul
.
3.
(
Fig.
)
Sferă
de
activitate
;
sferă
de
influență
. [< fr.
orbite
, cf. it.
orbita
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia orbitei
ORBÍTĂ
s. f.
1.
traiectorie
închisă
parcursă
de un
mobil
, de un
electron
etc. ♢
drum
real
parcurs
de un
corp
ceresc
. 2.
fiecare
dintre
cavitățile
osoase
ale
craniului
în care se
află
ochiul
. 3. (fig.)
sferă
de
activitate
;
zonă
de
influență
exercitată
de o
persoană
etc. (< fr.
orbite
, lat.
orbita
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia orbitei
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK