definiția officinale definiție dex

officinale

găsește rime pentru officinale
Cuvinte apropiate: officinale

ARĂRIÉL

s.m. 1. Plantă erbacee cu miros greu, cu frunzele verzi-albicioase acoperite cu un puf fin și cu flori roșii închise, rar albe (Cynoglossum officinale). 2. (Rar) Limba-mielului (Borago officinalis). – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

ARĂRIÉL

s. (BOT.; Cynoglossum officinale) (pop.) otrățel, limba-câinelui, plescaiță-roșie.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

arăriél

s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

ARĂRIÉL

m. reg. Plantă erbacee cu frunze verzi-albicioase acoperite cu puf și cu flori roșii-închise (rar albe), care răspândește un miros greu. /Orig. nec.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

BRÂNCÚȚĂ,

brâncuțe, s.f. 1. Plantă erbacee cu tulpina păroasă și cu flori galbene (Sisymbrium officinale). 2. Plantă erbacee cu flori mici, galbene, folosită în medicină (Nasturtium palustre). – Brâncă1 + suf. -uță.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

BRÂNCÚȚĂ

s. (BOT.) 1. (Sisymbrium officinale) (reg.) burnicruț, sămcuță, frunza-voinicului. 2. (Nasturtium palustre) rapiță-sălbatică.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

BRÂNCÚȚĂ

s. v. cardama, năsturel.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

brâncúță

s. f., g.-d. art. brâncúței; pl. brâncúțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

GHIMBÉR

s.m. Plantă erbacee din regiunile tropicale, cu rizom aromatic bogat în uleiuri eterice (Zingiber officinale). [Var.: ghimbír s.m.] – Din magh. gyömbér.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

GHIMBÉR

s. (BOT.; Zingiber officinale) (reg.) rădăcină-de-piper-alb.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

ghimbér/ghimbír

s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

GHIMBÉR

m. Plantă erbacee tropicală din al cărei rizom se extrag uleiuri eterice. [Var. ghimbir] /<ung. gyömber
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

GHIMBER,

ghimberi, s.m. (În special la sg.) Plantă originară din Asia (Zingiber officinale), al cărei rizom bulbos, cu aspect de homunculus, se utilizează, ras, tăiat felii sau uscat și măcinat, ca aromatizant pentru preparate culinare și de cofetărie; se comercializează proaspăt, întreg, felii conservate în sirop sau confiate și sub formă de pulbere de ghimber; var. ghimbir; engl. ginger
Dictionar: Dictionar gastronomic explicativ - DGE | definitia officinale

LEUȘTEÁN

s.m. Plantă erbacee aromată, cu miros pătrunzător, din familia umbeliferelor, ale cărei frunze sunt întrebuințate drept condiment (Levisticum officinale). [Pr.: le-uș-] – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

LEUȘTEÁN

s. (BOT.; Levisticum officinale) (reg.) luștereag, buruiana-lingorii.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

leușteán

s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

LEUȘTEÁN

m. Plantă erbacee cu miros pătrunzător, ale cărei frunze sunt folosite drept condiment. [Sil. le-uș-] /Orig. nec.
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

MEI

subst. 1. S.m. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu inflorescența ramificată și cu flori albe-gălbui, folosită ca nutreț pentru vite; părâng, păsat (Panicum miliaceum); p. restr. semințele acestei plante, folosite în trecut pentru hrana oamenilor, azi mai ales ca hrană pentru vite și păsări. ♢ Mei mărunt (sau păsăresc) = varietate de mei ale cărei flori sunt dispuse în spiculețe care formează o inflorescență compusă; meișor (Panicum capillare). ♦ Compuse: mei-păsăresc = plantă cu frunze în formă de lance și cu fructele ca niște boabe mici, alburii și foarte lucitoare (Lithospermum officinale); mei-păsăresc (sau -nebun) = mohor; mei-tătăresc = mătură (2 a); mei-pădureț = meișor; mei-lung sau meiul-canarilor = iarba-cănărașului. 2. S.n. Meiște. – Lat. milium.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

MEI

s. (BOT.) 1. (Panicum miliaceum) (reg.) părâng, păsat, (Mold. și Transilv.) mălai. 2. (reg.) păsat. (Dă ~ la păsări.) 3. mei-păsăresc = a) (Litho-spermum officinale) (reg.) mărgelușă, (înv.) mălăcel; b) (Setaria verticillata) dughie, mohor, (reg.) bursoacă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

mei

(meiște) s. n., pl. méiuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

mei

(planta) s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

MEI ~

m. 1) Plantă erbacee furajeră din familia gramineelor, cu semințe mici, ovale, care se folosesc în alimentație. 2) Semințele acestei plante folosite ca hrană pentru vite și păsări. /<lat. milium
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

NĂSTURÉL,

năsturei, s.m. 1. Diminutiv al lui nasture; năsturaș. 2. Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu tulpina târâtoare, cu flori mici. albe, grupate în inflorescențe bogate, întrebuințată ca salată și ca plantă medicinală (Nasturtium officinale). – Nasture + suf. -el.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

NĂSTURÉL

s. 1. năsturaș, (reg.) bumbișor, bum-bușor. (O hăinuță cu ~ metalici.) 2. (BOT.; Nasturtium officinale) cardama, (reg.) bobâlnic, brâncuță, creson, hreniță, năsturea, măcriș-de-baltă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

năsturél

s. m., pl. năsturéi, art. năsturéii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

NĂSTURÉ//L ~i

m. (diminutiv de la nas-ture) Plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu frunze penate, cu flori mici, albe și cu fructe silicve, folosită în alimentație și în medicină; măcriș-de-baltă. /nasture + suf. ~el
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

PĂPĂDÍE,

păpădii, s.f. Plantă erbacee din familia compozitelor, cu frunze lungi, crestate (care se mănâncă uneori ca salată) și cu flori galbene grupate în capitule (Taraxacum officinale). – Din bg. popadija.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

PĂPĂDÍE

s. (BOT.; Taraxacum officinale) (reg.) buhă, cicoare, crestățea, lăptucă, lilicea, mâță, papalungă, pilug, turci, curu-găinii, floarea-broaștei, floarea-găinii, floarea-mălaiului, floarea-sorului, floarea-turcului, flori-galbene (pl.), gălbinele-grase (pl.), gușa-găinii, ouăle-găinilor (pl.), papa-găinii, părăsita-găinilor, pui-de-gâscă.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

PĂPĂDÍE

s. v. podbal.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

păpădíe

s. f., art. păpădía, g.-d. art. păpădíei; pl. păpădíi, art. păpădíile
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

PĂPĂDÍ//E ~i

f. Plantă erbacee cu frunze lungi, inegal crestate, dispuse în rozetă, cu flori galbene în vârful unor codițe lungi, subțiri, și cu fruct de forma unui glob pufos, folosită în scopuri medicinale. [G.-D. păpădiei] /<bulg. papadija
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

REVÉNT

s.m. Plantă erbacee cu frunze mari și flori mici, verzui, cu rădăcina și rizomul cu un gust foarte amar, întrebuințate în medicină ca purgativ; rubarbă (Rheum officinale). ♦ Purgativ obținut din rădăcina și rizomul acestei plante. – Din tc. râvend.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

REVÉNT

s. (BOT.; Rheum officinale) rubarbă, (Transilv.) rabarbură.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

revént

s. m.
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

REVÉNT

m. Plantă erbacee legumicolă, cu tulpina înaltă, cu frunze mari și cu flori purpurii-închise, folosită în alimentație și în medicină; rubarbă. /<turc. revent
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale

REVENT

s.m. Plantă erbacee cu frunze mari, lucioase, ale cărei tije groase, roșcate și suculente, sunt comestibile (Rheum rhaponticum); se folosesc, mai ales în bucătăria germană (curățate de coaja exterioară, tăiate bucăți) pentru prepararea de compot, sos dulce-acrișor, dulceață și prăjituri; var. rubarbă (din fr. rhubarbe); pop. rabarbă, rabarbară (din germ. Rhabarber)
Dictionar: Dictionar gastronomic explicativ - DGE | definitia officinale

TĂTĂNEÁSĂ,

tătănese, s.f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, acoperită cu peri aspri, cu flori roșii-violacee, mai rar albe, dispuse în raceme (Symphytum officinale). – Et. nec.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia officinale

TĂTĂNEÁSĂ

s. (BOT.; Symphytum officinale) (reg.) boracioc, gavăț, tatană, tatin, tăltinoacă, tătănească, tătăneață, tătinoaie, zlac, barba-tatei, iarba-lui-Tat(in), iarba-tatălui, iarbă-băloasă, iarbă-neagră, mierea-ursului, rădăcină-neagră.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia officinale

tătăneásă

s. f., g.-d. art. tătănései; pl. tătănése
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia officinale

TĂTĂN//EÁSĂ ~ése

f. Plantă erbacee cu tulpina ramificată, acoperită de peri așpri, și cu flori roșii-violacee sau albe. /Din Tatin n. pr. + suf. ~easă
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia officinale
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar | Kurs walut | Pret fier vechi