definiția mutare definiție dex

mutare

găsește rime pentru mutare
Cuvinte apropiate: cutare (persoană), cutare (încrețire), matare, mulare, murare, musare, mutare, mutăr, mutăreț, șutare

MUTÁRE,

mutări, s.f. 1. Acțiunea de a (se) muta și rezultatul ei; mutat. 2. (Spec.) Deplasare a pieselor făcută alternativ de adversari în cursul unei partide de șah. – V. muta.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mutare

MUTÁRE

s. 1. v. clintire. 2. deplasare, strămutare, (fam.) trambalare. (~ dintr-un loc în altul.) 3. mu-tat, permutare, permutație, strămutare, strămutat, transfer, transferare. (~ lui cu serviciul la Bacău.) 4. schimbare, (înv.) schimbătură. (~ bazei de plecare.) 5. (înv.) ridicare. (~ taberei în altă parte.) 6. v. deviere. 7. v. schimbare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mutare

MUTÁRE

s. v. adăpost, așezare, casă, cămin, domiciliu, înlocuire, locuință, metamorfozare, metamorfoză, modificare, prefacere, preschimbare, sălaș, schimb, schimbare, stână, târlă, transformare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mutare

mutáre

s. f., g.-d. art. mutării; pl. mutări
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mutare

MUTÁ,

mut, vb. I. 1. Tranz. și refl. A (se) mișca din locul în care se găsește și a (se) așeza în alt loc; a (se) deplasa; a (se) strămuta, a (se) transfera. ♢ Expr. (Tranz.; fam.) A-i muta (cuiva) fălcile (sau căpriorii) = a-i trage (cuiva) o palmă cu putere, a lovi peste obraz. ♦ A (se) transfera dintr-un serviciu în altul. 2. Refl. A se stabili (cu locuința) în alt loc, a-și schimba domiciliul. 3. Tranz. (Înv. și pop.) A înlocui, a schimba (cu altceva sau cu altcineva); a modifica, a transforma. ♦ A schimba cursul, direcția. ♦ Expr. A-și muta gândul = a se răzgândi, a renunța. 4. (La jocul de șah) A efectua o mutare. – Lat. mutare.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia mutare

MUTÁ

vb. 1. v. clinti. 2. v. mișca. 3. a (se) deplasa, a (se) strămuta, (înv. și reg.) a (se) petrece, (fam.) a (se) trambala. (Se ~ dintr-un loc în altul.) 4. (reg.) a se coltosi. (S-a ~ în alt oraș.) 5. a (se) permuta, a (se) strămuta, a (se) transfera, (înv.) a (se) premutarisi. (S-a ~ cu slujba la Ploiești.) 6. a schimba. (~ baza de operații.) 7. (înv.) a (se) ridica. (Și-a ~ tabăra în altă parte.) 8. v. devia. 9. v. schimba. 10. a schimba, (înv. și reg.) a strămuta. (Să-ți ~ gândurile cu privire la ...)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mutare

MUTÁ

vb. v. amâna, asasina, clătina, deceda, dispărea, duce, înlocui, metamorfoza, mișca, modifica, muri, omorî, păsui, pieri, prăpădi, preface, prelungi, preschimba, răposa, schimba, sfârși, stinge, sucomba, suprima, transforma, ucide.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia mutare

mutá

vb., ind. prez. 1 sg. mut, 3 sg. și pl. mútă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia mutare

A MUTÁ mut

tranz. 1) A lua din locul în care se află, punând în alt loc; a mișca (din loc). ♢ ~ (cuiva) fălcile a lovi (pe cineva) cu putere peste obraz, vătămându-i maxilarele. A-și ~ gândul a-și schimba părerea, intențiile; a se răzgândi. 2) A face să se mute. /<lat. mutare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mutare

A SE MUTÁ mă mut

intranz. 1) A-și schimba locul; a trece (dintr-un loc în altul); a se transfera. 2) A-și schimba domiciliul; a se stabili (cu traiul) în alt loc. /<lat. mutare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia mutare

mutá (mutát,át),

vb. – 1. A deplasa, a mișca din loc. – 2. A schimba casa de locuit. – 3. A schimba destinația, a primi numire în alt loc. – 4. (Refl.) A se întoarce, a schimba poziția. – Mr. mut, mutare, megl. mut, mutari. Lat. mūtāre (Pușcariu 1145; Candrea-Dens., 1192; REW 5785), cf. it. mutare, prov., cat., sp., port. mudar, fr. muer. – Der. mutăcios, adj. (variabil, schimbător); mutat, s.n. (schimbare de domiciliu; înv., locuință, ședere); mutătoare, s.f. (împărăteasă, Byronia dioica); mutător, adj. (schimbător); strămuta, vb. (a transporta în alt loc, a schimba locul, a deplasa; a schimba; a transpune), cu pref. stră- (după Candrea, din lat. vulg. *extramūtāre, în loc de transmūtare); nestrămutat, adj. (neclintit).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia mutare
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar