definiția matisorul definiție dex

s. f., g.-d. art. matisoárei; pl. matisoáre

matisori, -oare, s.m. și f. Lucrător care face operația de matisare. – Cf. matisa.

s. m., pl. matisóri

s.m. și f. Lucrător care matisează. [Cf. fr. matisseur].

s. m. f. specialist în lucrări de matisare. (< fr. matisseur)

mățișoare, s.n. Diminutiv al lui maț. – Maț + suf. -ișor.

s. (ANAT.) (reg.) mățiguș.

s. n., pl. mățișoáre

mâțișori, s.m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor.

mâțișori, s.m. (Pop.) 1. Diminutiv al lui mâț; mâț mic; pui (de sex masculin) al mâței; mâțuc. 2. (Bot.) Ament (la salcie, stejar, alun etc.); mâț. [Pl. și: (2, n.) mâțișoare] – Mâț + suf. -ișor.

s. v. ament, papanaș, stâlpare.

(zool., bot.) s. m., pl. mâțișóri

m. (diminutiv de la mâț) 1) Pui de mâță (în special, de sex masculin). 2) pop. Inflorescență din flori foarte mici dispuse pe un ax, care atârnă pe ramuri ca un ciucure (la nuc, alun, salcie etc.); ament. /mâț + suf. ~ișor