definiția lucii definiție dex

lucii

găsește rime pentru lucii
Cuvinte apropiate: luci, lucid, luciș, luciu, luciu

LUCÍ,

lucesc, vb. IV. Intranz. 1. A răspândi lumină; a străluci, a lumina. 2. A sclipi din cauza luminii; a scânteia. ♦ (Despre ochi) A avea o strălucire deosebită, exprimând o emoție, o dorință etc. 3. Fig. (Despre idei, sentimente) A apărea în mod brusc sau pentru scurt timp. ♦ A se remarca prin calități deosebite. – Lat. *lucire (= lucere).

LUCÍ

vb. 1. a străluci. (Un metal care ~.) 2. v. lumina. 3. v. sclipi. 4. v. sclipi. 5. v. străluci.

lucí

vb., ind. prez. 3 pl. lucéște, imperf. 3 sg. luceá; conj. prez. 3 sg. și pl. luceáscă

A LUC//Í

pers. 3 ~éște intranz. 1) (despre surse de lumină, corpuri) A răspândi lumină; a arde; a lumina. 2) A avea luciu, reflectând emanația unei surse de lumină. 3) fig. (despre lucruri) A părealuminează (din cauza curățeniei); a sclipi; a străluci. 4) fig. (despre ochi) A avea o strălucire deosebită (din cauza unei emoții puternice); a scânteia; a sclipi. 5) fig. (despre idei, gânduri) A apărea pentru scurt timp în minte. /<lat. lucire

lucí (lucésc, lucít),

vb. – A străluci. – Mr. luțescu, luțire, istr. (rezluțescu). Lat. lucῑre, var. a lui lucĕre (Densusianu, Lr., 147; Pușcariu 988; Candrea-Dens., 1009; REW 5136); cf. prov., port. luzir, v. fr. luisir (fr. luire), sp. lucir. – Der. luciu, adj. (strălucitor; lustruit); luciu, s.n. (strălucire; sclipire; suprafață lustruită sau netedă) deverbal, a cărui întîlnire cu sl. lučĭlumină”, sb., cr., slov. lučlumină” pare întîmplătoare; luceală, s.f. (înv., luciu); lucioară, s.f. (varietate de pere); lucios, adj. (lucitor, strălucitor, neted); lucitor, adj. (strălucitor). – Der. neol. lucid, adj., din fr. lucide; luciditate, s.f., din fr. lucidité; translucid, adj., din fr. translucide; luciolă, s.f. (licurici), din it. lucciola, împrumut literar al romantismului, fără circulație reală. – Cf. lucoare, lumină, străluci, luced.

LÚCIU, -IE,

(I) lucii, adj., (II) luciuri, s.n. I. Adj. 1. (Despre obiecte) Care răsfrânge razele de lumină, care lucește (1); lucitor, lucios. 2. Cu lustru1, lustruit; neted; p. ext. alunecos. ♢ Expr. Sărăcie lucie = sărăcie mare; mizerie. (Adverbial) Sărac luciu = foarte sărac. ♦ Lipsit de obstacole, neted; deschis. 3. (Despre terenuri, drumuri etc.) Acoperit de gheață; lunecos. II. S.n. Aspect al suprafeței unui solid, datorit reflexiei luminii; suprafață strălucitoare a unor obiecte care răsfrâng razele de lumină. ♦ Fig. Strălucire, splendoare. ♦ Lustru. – Din luci (derivat regresiv).

LÚCIU

adj. lucios, lustruit. (O suprafață ~.)

LÚCIU

adj. v. lucios, lucitor, scânteietor, sclipitor, strălucit, strălucitor.

LÚCIU

s. v. pin.

LÚCIU

s. lustru, strălucire, (înv.) perdaf. (~ unei suprafețe.)

lúciu

adj. m. [-ciu pron. -ciu], f. lúcie (sil. -ci-e); pl. m. și f. lúcii

lúciu

s. n. [-ciu pron. -ciu], art. lúciul; pl. lúciuri

LÚCI//U1 ~e (~i)

1) Care lucește; lucios; lucitor. 2) Care a fost lustruit; cu lustru.Sărăcie ~e sărăcie mare; mizerie. [Sil. -ciu] /v. a luci

LÚCIU2 ~ri

n. Suprafață strălucitoare a unor obiecte; suprafață foarte netedă; lustru. ~l apei. ♢ A da ~ parchetului a facestrălucească parchetul. /v. a luci
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar