s.f. 1. Faptul de a fi incompatibil; nepotrivire, necompatibilitate. 2. Interzicere (prevăzută de lege) de a cumula două funcții, două atribuții care, prin caracterul lor, sunt contradictorii. 3. (Med.) Termen folosit de obicei în legătură cu transfuziile de sânge pentru a arăta o nepotrivire de grup sangvin. 4. (Mat.) Caracteristică a unui sistem de ecuații sau inecuații de a fi incompatibil. – Din fr. incompatibilité.
s. f., g.-d. art. incompatibilității
f. 1) Caracter incompatibil. 2) Lipsă de compatibilitate. 3) med. Nepotrivire biologică a grupului sangvin sau a unor organe sau țesuturi implantate. [G.-D. incompatibilității] /<fr. incompatibilité
s.f. Faptul de a fi incompatibil; nepotrivire. ♦ Nepotrivire de grup sanguin între doi indivizi. ♦ (Jur.) Interdicție legală ca cineva să poată ocupa simultan două funcții, două atribuții care prin caracterul lor sunt contradictorii. ♦ (Mat.) Însușire a unui sistem de ecuații de a nu admite soluții comune pentru toate ecuațiile din sistem. [Cf. fr. incompatibilité, germ. Inkompatibilität, engl. incompatibility].
s. f. 1. faptul de a fi incompatibil. ♢ nepotrivire de grupă sangvină între doi indivizi; respingere reciprocă între doi gameți, între două țesături sau organe. 2. (jur.) interdicție legală ca cineva să poată ocupa simultan două funcții, două atribuții care, prin caracterul lor, sunt contradictorii. 3. (mat.) însușire a unui sistem de (in)ecuații de a fi incompatibil; proprietate a unui sistem de axiome care conține afirmații ce nu concordă cu altele. (< fr. incompatibilité)