hibernări, s.f. Acțiunea de a hiberna și rezultatul ei; stare de amorțeală, de viață latentă (asemănătoare cu somnul), în care petrec unele animale iarna, când metabolismul este încetinit și temperatura corpului scăzută; hibernație. ♢ Hibernare artificială = hibernoterapie. – V. hiberna.
s. f., g.-d. art. hibernării; pl. hibernări
s.f. 1. Faptul de a hiberna; stare de viață latentă a unor animale în timpul iernii; hibernație. ♢ Hibernare artificială = hibernoterapie. 2. (Fig.) Inactivitate, lenevire. [< hiberna].
s. f. 1. stare de viață latentă a unor organisme în timpul iernii; hibernație. 2. (fig.) inactivitate, lenevie. (< hiberna)
≠ estivație.