Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția ferecă definiție dex
ferecă
găsește rime pentru
ferecă
Cuvinte apropiate:
fereca
,
ferecat
,
ferecea
,
feregă
,
ferica
,
fermeca
,
freca
FERECÁ,
férec
,
vb. I. Tranz.
1.
A
acoperi
,
total
sau
parțial
, cu
metal
un
obiect
de
lemn
,
spre
a-i da
rezistență
și
durabilitate
; a
întări
un
obiect
(de
lemn
) prin
legături
metalice
. ♦ A
îmbrăca
un
obiect
cu
plăci
din
metal
prețios
, a
împodobi
ceva cu
aur
,
argint
sau
pietre
scumpe
.
2.
A
lega
cu
fiare
, cu
lanțuri
, în
obezi
etc. un
om
arestat
sau
condamnat
; a
încătușa
.
3.
A
încuia
, a
zăvorî
o
ușă
, o
încăpere
. ♦ Refl. (
Despre
oameni
) A se
închide
sau a se
izola
în
casă
,
fără
să (mai)
vadă
pe
nimeni
.
4.
A
bate
cu
ciocanul
pietrele
de
moară
spre
a
le
face
crestături
,
șanțuri
,
zimți
. ♦ A
face
zimți
pe
muchea
unei
monede
; a
zimțui
. – Lat.
fabricare
(
apropiat
de
fier
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia ferecă
FERECÁ
vb.
1.
a
șinui
.
(A ~
carul
,
roata
.)
2.
a
îmbrăca
.
(A ~ un
obiect
cu
argint
.)
3.
v.
încătușa
.
4.
v.
încuia
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia ferecă
A fereca
≠ a
dezlănțui
, a
desfereca
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia ferecă
ferecá
vb., ind. prez. 1 sg.
férec
,
3 sg. și pl.
férecă,
1 pl.
ferecăm
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia ferecă
A FERECÁ férec
tranz.
1) (
obiecte
) A
înveli
(
parțial
sau
total
) cu un
metal
(
pentru
a
mări
rezistența
sau
pentru
a
înfrumuseța
). 2) (
persoane
) A pune în
fiare
, în
lanțuri
; a
încătușa
; a
înlănțui
. 3) (
porți
,
uși
etc.
) A
închide
trainic
(cu
zăvorul
); a
zăvorî
. 4) (
pietre
de
moară
) A
acoperi
cu
crestături
; a
cresta
. 5) (
monede
) A
înzestra
cu
zimți
pe la
muchii
; a
zimțui
. 6)
fig.
A
izola
de
lume
(
închizând
undeva
). /<lat.
fabricare
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia ferecă
ferecá (férec, ferecát),
vb. –
1.
A pune
obezi
la
roată
. –
2.
A pune
garnituri
de
fier
. –
3.
A
întări
, a
consolida
. –
4.
A pune în
lanțuri
. –
5.
A
încrusta
, a
face
marchetărie
. –
6.
A
placa
. – Var.
înfereca,
înferica
.
Mr.
făric, făricare
„a
potcovi
calul
”, megl.
firicari
. Lat.
făbrĭcāre
(
Candrea
-
Dens
., 571; REW 3294; Capidan,
Meglen.,
126;
DAR
; Buescu,
RPF
, III, 352), cu
semantism
normal
,
deoarece
„a
fabrica
”
însemna
la
origine
„a
lucra
fierul
”. Meyer,
Neugr.
St
.,
II, 16 și Pușcariu 597
preferau
să
plece
de la lat. *
ferricare
. Cuvîntul
rom
.
lipsește
la A. Rehmann,
Die
Geschichte der technischen Begriffe
fabrica
u.
machina
in der
roman
. Sprachen,
Münster 1935. – Der.
ferecătură
,
s.f. (
garnitură
de
fier
;
fiare
,
lanțuri
;
placă
;
montare
);
desfereca
, vb. (a
scoate
lanțurile
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia ferecă
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK