s.f. Ansamblul metodelor matematice și statistice folosite ca instrument de studiere a corelațiilor cantitative ale fenomenelor și proceselor economice. – Din fr. économétrie.
s. f. (sil. -tri-), art. econometría, g.-d. econometríi, art. econometríei
f. Ramură a economiei care se ocupă cu studiul metodelor de analiză matematică și statistică a fenomenelor și proceselor economice. /<fr. économétrie
s.f. Tehnica studierii fenomenelor și a proceselor economice pe baza analizei matematice a datelor statistice. [Gen. -iei. / < fr. économétrie].
s. f. tehnica studierii fenomenelor și proceselor economice pe baza analizei matematice și statistice. (< fr. économétrie)