definiția decenta definiție dex

decenta

găsește rime pentru decenta
Cuvinte apropiate: decanta, decent, decență, deconta, detentă

DECÉNT, -Ă

, decenți, -te, adj. Cuviincios, pudic. – Din fr. décent, lat. decens, -ntis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia decenta

DECÉNT

adj. 1. v. politicos. 2. pudic, rușinos, sfios. (O comportare ~.) 3. acceptabil, onorabil. (Duce o viață ~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia decenta

Decent

≠ indecent, necuviincios, impertinent, insolent, nerușinat, obraznic
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia decenta

decént

adj. m., pl. decénți; f. sg. decéntă, pl. decénte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia decenta

DECÉN//T ~tă (~ți, ~te)

(despre persoane și despre manifestările lor) Care este în conformitate cu decența; plin de decență; cuviincios. /<fr. décent, lat. decens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia decenta

decént (tă),

adj. – Cuviincios, pudic. Fr. décent. – Der. (din fr.) indecent, adj.; decență, s.f.; indecență, s.f.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia decenta

DECÉNT, -Ă

adj. Cuviincios. [Cf. fr. décent, lat. decens].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia decenta

DECÉNT, -Ă

adj. 1. cuviincios; reverențios, plin de decență. 2. pudic, rușinos. (< fr. décent, lat. decens)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia decenta

DECÉNȚĂ

s.f. Respect al bunelor moravuri, bună-cuviință; pudoare. – Din fr. décence, lat. decens.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia decenta

DECÉNȚĂ

s. 1. v. politețe. 2. v. bună-cuviință.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia decenta

Decență

≠ indecență
Dictionar: Dictionar de antonime | definitia decenta

decénță

s. f., g.-d. art. decénței
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia decenta

DECÉNȚĂ

f. 1) Atitudine de respectare a regulilor de bună purtare, a conveniențelor și a moralei; bună-cuviință. 2) Comportare care vădește o asemenea atitudine. [G.-D. decenței] /<fr. décence, lat. decentia
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia decenta

DECÉNȚĂ

s.f. Bună-cuviință; pudoare. [Cf. fr. décence, lat. decentia].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia decenta

DECÉNȚĂ

s. f. respect pentru bunele moravuri; bună-cuviință; pudoare. (< fr. décence, lat. decentia)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia decenta
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar