Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția corcire definiție dex
corcire
găsește rime pentru
corcire
Cuvinte apropiate:
cârcire
,
corcăire
,
corcie
,
corcire
,
corlire
,
porcire
CORCÍRE
,
corciri
, s.f.
Faptul
de
a se
corci
– V.
corci
2
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia corcire
CORCÍRE
s.
(BIOL.)
amestecare
,
hibridare
, încru-cișare.
(~ unor
rase
de
animale
diferite
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia corcire
corcíre
s. f., g.-d.
art
.
corcírii
;
pl.
corcíri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia corcire
CORCI
1
,
corci
, s.m. (
Reg
.)
Corcitură
. – Din magh.
korcs
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia corcire
CORCÍ
2
,
corcesc
, vb.
IV
Refl. (
Despre
plante
sau
animale
din
specii
diferite
) A se
încrucișa
, a se
amesteca
. – Din
corci
1
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia corcire
CORCI
s. v.
bastard
,
corcitură
,
metis
,
tufă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia corcire
CORCÍ
vb.
(BIOL.)
a se
amesteca
, a se
hibrida
, a se
încrucișa
.
(
Două
specii
de
animale
se
pot
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia corcire
corci
(
corcitură
) s. m., pl.
corci
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia corcire
corcí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
corcésc
,
imperf. 3 sg.
corceá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
corceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia corcire
CORCI ~
m. v.
CORCITURĂ
.
/<
ung
.
korcs
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia corcire
A SE CORC//Í se ~éște
intranz. (
despre
plante
sau
despre
animale
de
diferite
specii
)
A se
încrucișa
căpătând
însușiri
noi. /Din
corci
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia corcire
córci (-oárce),
adj. –
1.
Bastard
. –
2.
Metis
. –
3.
Degenerat
.
Origine
incertă
. Se
consideră
în
general
că
provine
din mag.
korcs
(Cihac, II, 493; Gáldi,
Dict.,
88);
ar
putea
fi însă der. al vb.
următor
,
iar
acesta pare o
deformație
de la
a
cruci
„a
încrucișa
”. – Der.
corci
(var.
curci
), vb. (a
încrucișa
, a
amesteca
două
rase
sau
specii
diferite
; a
altera
, a
face
să
degenereze
);
corcioman
, adj. (
metis
,
corcit
);
corcitură
(var.
curcitură
), s.f. (
corcit
;
bastard
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia corcire
córci (-iuri),
s.n. – (Bucov.,
Maram
.)
Desiș
,
tufiș
,
hățiș
. Rut.
korč
(Tiktin).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia corcire
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK