s. f., g.-d. art. controloárei; pl. controloáre
, controlori, -oare, subst. 1. S.m. și f. Funcționar însărcinat cu efectuarea unor operații de control. 2. S.n. Aparat (automatizat) destinat să controleze buna funcționare a unei instalații. – Din fr. contrôleur.
(persoană) s. m., pl. controlóri
(aparat de control) s. n., pl. controloáre
m. și f. 1) Persoană însărcinată cu efectuarea unor operații de control. 2) Aparat, adesea automatizat, care servește la controlarea modului de funcționare a unei mașini sau instalații. /<fr. contrôleur
s.m. și f. Funcționar însărcinat cu controlul unei activități etc. [Cf. fr. contrôleur, germ. Kontrollor].
I. s. m. f. funcționar însărcinat cu controlul unei activități etc. II. s. n. aparat (automatizat) de control al bunei funcționări a unei instalații. (< fr. contrôleur)