Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția comise definiție dex
comise
găsește rime pentru
comise
Cuvinte apropiate:
comis
,
comis
,
comis
,
comisie
,
comite
,
comite
CÓMIS,
comiși
,
s.m.
Mare
dregător
în Moldova și în
Țara
Românească
, în
evul
mediu
, care avea în
sarcina
sa
caii
și
grajdurile
curții
domnești
,
precum
și
aprovizionarea
cu
furaje
. – Din ngr.
kómis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia comise
comís
(
confiscare
de
bunuri
) s. n., pl.
comísuri
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comise
cómis
(
rang
boieresc
) s. m., pl.
cómiși
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comise
CÓMIS
2
~și
m. :
Comis
-
voiajor
agent
comercial
ambulant
care se
deplasează
dintr-un
loc
în
altul
în
căutarea
de
beneficii
sau
furnizori
. /<fr.
commis-voyageur
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia comise
CÓMI//S
1
~și
m. înv.
Dregător
care avea în
grija
sa
caii
și
grajdurile
curții
domnești
. /<ngr.
kómis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia comise
comís
1
s.n. (
reg
.)
pâine
cazonă
din
armata
austro
-
ungară
;
prefont
.
Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR
|
definitia comise
cómis (-și),
s.m. –
Dregător
. –
Mare
comis
, în
vechea
organizare
socială
,
boier
de
rangul
doi
,
mare
dregător
, care avea în
sarcina
sa
grajdurile
domnești
și
organizarea
paradelor
militare
de
Bobotează
și de Sfîntul Gheorghe.
Participa
la
sfatul
domnesc
și
era
singurul
boier
de
rangul
doi
care
purta
calpac
de
zibelină
, ca
boierii
de
prim
rang
. Avea în
subordine
un
comis
al
doilea
,
boier
de
rangul
patru
, și un
comis
al
treilea
,
boier
de
rangul
cinci
. Din 1812 nu s-a mai
bucurat
de
monopolul
cumpărării
de
furaje
pentru
armată
. Lat.
comes
, prin
intermediul
ngr. ϰόμης, cf. sl.
komisŭ
(Vasmer,
Gr.,
80).
Reprezintă
ceea ce
era
comes
stabuli
în
organizarea
medievală
a
Occidentului
. – Der.
comisoaie
, s.f. (
nevastă
de
comis
);
comișie
, s.f. (înv.,
dregătoria
marelui
comis
);
comișel
, s.m. (rîndaș de
cai
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia comise
COMÍS
s.n.
Confiscare
a
bunurilor
unui
vasal
. ♦
Confiscare
a unor
mărfuri
prohibite
sau
introduse
prin
fraudă
. [Pl.
-
suri
. / < fr.
commis
, cf.
commettre
– a
comite
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia comise
COMÍS
s.m.
Comis
-
voiajor
=
reprezentant
al unei
firme
particulare
care
vizitează
clienții
pentru
a
obține
comenzi
de
mărfuri
. [< fr.
commis(voyageur)
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia comise
COMÍS
s. n.
confiscare
de
bunuri
. (< fr.
commis
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia comise
COMÍS, -Ă,
comiși
, -se,
adj. v.
COMÍTE
.
– [DEX '98]
Dictionar: Aceasta sursa include definitii ale unor cuvinte de uz curent care nu exista in nici unul din celelalte dictionare
|
definitia comise
COMÍTE
1
,
comít
, vb. III. Tranz. A
face
, a
înfăptui
, a
săvârși
(o
faptă
rea
). – Din lat.
committere
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia comise
CÓMITE
2
,
comiți
, s.m. (Înv.)
Conducător
administrativ
al unui
comitat
. – Din lat.
comes
,
-itis
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia comise
COMÍTE
vb. a
face
, a
făptui
, a
săvârși
, (înv.) a
plini
.
(A ~ o
infracțiune
.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia comise
cómite
s. m., pl.
cómiți
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comise
comíte
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
comít
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
comítă
;
ger
.
comițând
;
part
.
comís
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia comise
CÓMI//TE ~ți
m.
ist
.
Persoană
administrativă
care
stătea
în
fruntea
unui
comitat
. /<lat.
comens, ~itis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia comise
A COMÍTE comít
tranz. (
greșeli
,
fapte
reprobabile
)
A
face
să
aibă
loc
; a
transpune
în
fapt
; a
săvârși
; a
făptui
. /<lat.
committere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia comise
comíte (-t, -ís),
vb. – A
săvîrși
, a
face
, a
înfăptui
. Lat.
committere
, fr.
commettre
(
sec
. XIX),
conjug
. ca
trimite
.
– Der.
comitent
,
s.m. (
persoană
care
încredințează
cuiva un
mandat
de
împuternicire
), din germ.
Kommitent
;
comitet
, s.n. (
organ
de
conducere
colectivă
,
comisie
,
delegație
), din fr.
comité
, prin
intermediul
rus
.
komitet
(Sanzewitsch 201);
comitagiu
, s.m. (
partizan
,
agitator
bulgar
care
acționa
la
ordinul
unui
comitet
, făcînd
incursiuni
pe
teritoriul
altor
state
), din bg.
komitadži
, tc.
komitaci
(Ronzevalle 141).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia comise
CÓMITE
s.m.
Șef
al unui
comitat
. [Cf. lat.
comes
, it.
comite
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia comise
COMÍTE
vb. III. tr.
A
face
, a
săvârși
, a
făptui
. [P.i.
comít
. / cf. lat.
committere
, fr.
commettre
].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia comise
CÓMITE
1
s. m.
conducător
al unui
comitat
. (< lat.
comes
, it.
comite
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia comise
COMÍTE
2
vb. tr.
a
face
, a
săvârși
(ceva
reprobabil
). (< lat.
committere
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia comise
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK