Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția biruind definiție dex
biruind
găsește rime pentru
biruind
BIRUÍ,
bírui
,
vb.
IV
. Tranz.
1.
A
învinge
, a
înfrânge
, a
bate
(un
dușman
, un
adversar
etc.) ♦ Fig. A(-și)
înfrâna
, a(-și)
stăpâni
un
sentiment
, o
pasiune
etc. ♦ Fig. A fi
stăpânit
,
copleșit
de un
sentiment
, de o
emoție
etc.
2.
(Pop., mai
ales
în
construcții
negative
) A fi în
stare
, a
putea
, a
ajunge
(să...). – Din magh.
birni.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia biruind
BIRUÍ,
bírui
,
vb.
IV
. Tranz.
1.
A
învinge
, a
înfrânge
, a
bate
(un
dușman
, un
adversar
etc.) ♦ Fig. A(-și)
înfrâna
, a(-și)
stăpâni
un
sentiment
, o
pasiune
etc. ♦ Fig. A fi
stăpânit
,
copleșit
de un
sentiment
, de o
emoție
etc.
2.
(Pop., mai
ales
în
construcții
negative
) A fi în
stare
, a
putea
, a
ajunge
(să...). – Din magh.
birni.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia biruind
BIRUÍ
vb.
1.
a
bate
, a
înfrânge
, a
întrece
, a
învinge
, (pop.) a
dovedi
, a
prididi
, a
rămâne
, a
răpune
, a
răzbi
, a
supăra
, (înv. și
reg
.) a
supune
, (înv.) a
dobândi
, a
frânge
, a
pobedi
, a
răzbate
, a
sparge
, a
tâmpi
, a
vinci
.
(Îi ~ pe
dușmani
)
2.
v.
izbândi
.
3.
v.
depăși
.
4.
v.
stăpâni
.
5.
v.
răzbi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia biruind
BIRUÍ
vb. v.
cârmui
,
conduce
,
dirigui
,
domni
,
guverna
,
stăpâni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia biruind
BIRUÍ
vb. v.
cârmui
,
conduce
,
dirigui
,
domni
,
guverna
,
stăpâni
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia biruind
BIRUÍ
vb.
1.
a
bate
, a
înfrânge
, a
întrece
, a
învinge
, (pop.) a
dovedi
, a
prididi
, a
rămâne
, a
răpune
, a
răzbi
, a
supăra
, (înv. și
reg
.) a
supune
, (înv.) a
dobândi
, a
frânge
, a
pobedi
, a
răzbate
, a
sparge
, a
tâmpi
, a
vinci
.
(Îi ~ pe
dușmani
)
2.
v.
izbândi
.
3.
v.
depăși
.
4.
v.
stăpâni
.
5.
v.
răzbi
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia biruind
A birui
≠ a
pierde
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia biruind
A birui
≠ a
pierde
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia biruind
biruí
vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl.
bíruie
,
imperf. 3 sg.
biruiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia biruind
biruí
vb., ind. și conj. prez. 3 sg. și pl.
bíruie
,
imperf. 3 sg.
biruiá
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia biruind
A BIRUÍ bírui
tranz.
1)
(
dușmani
,
adversari
etc.)
A
înfrânge
într-o
luptă
sau într-o
întrecere
; a
bate
; a
învinge
. 2)
rar
(
acțiune
greu
de
realizat
)
A
duce
la
bun
sfârșit
; a
scoate
la
capăt
; a
isprăvi
; a
termina
; a
sfârși
; a
încheia
. 3)
fig. (
stări
,
sentimente
)
A
face
să nu se
manifeste
; a
învinge
.
~
frica
.
[
Sil
.
-ru-i
] /<
ung
.
birni
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia biruind
A BIRUÍ bírui
tranz.
1)
(
dușmani
,
adversari
etc.)
A
înfrânge
într-o
luptă
sau într-o
întrecere
; a
bate
; a
învinge
. 2)
rar
(
acțiune
greu
de
realizat
)
A
duce
la
bun
sfârșit
; a
scoate
la
capăt
; a
isprăvi
; a
termina
; a
sfârși
; a
încheia
. 3)
fig. (
stări
,
sentimente
)
A
face
să nu se
manifeste
; a
învinge
.
~
frica
.
[
Sil
.
-ru-i
] /<
ung
.
birni
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia biruind
biruí (biruiésc, biruít),
vb. –
1.
A fi mai
puternic
ca cineva. –
2.
A
învinge
, a
supune
. –
3.
(Înv.) A
domina
, a
guverna
, a avea
autoritate
. – Var. (înv.)
birțui.
Mag.
birni
„a
poseda
” (
DAR
). – Der.
biruită
,
s.f. (înv.,
victorie
);
biruitor
,
adj. (
stăpân
,
suveran
,
învingător
);
biruință
,
s.f. (
victorie
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia biruind
biruí (biruiésc, biruít),
vb. –
1.
A fi mai
puternic
ca cineva. –
2.
A
învinge
, a
supune
. –
3.
(Înv.) A
domina
, a
guverna
, a avea
autoritate
. – Var. (înv.)
birțui.
Mag.
birni
„a
poseda
” (
DAR
). – Der.
biruită
,
s.f. (înv.,
victorie
);
biruitor
,
adj. (
stăpân
,
suveran
,
învingător
);
biruință
,
s.f. (
victorie
).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia biruind
biruí (a ~)
vb., ind. prez. 3 sg.
biruiéște
/
bíruie
, imperf. 3 sg.
biruiá
; conj. prez. 3
să
biruiáscă
/ să
bíruie
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia biruind
biruí (a ~)
vb., ind. prez. 3 sg.
biruiéște
/
bíruie
, imperf. 3 sg.
biruiá
; conj. prez. 3
să
biruiáscă
/ să
bíruie
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia biruind
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK