Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția binefacere definiție dex
binefacere
găsește rime pentru
binefacere
Cuvinte apropiate:
binefacere
BINEFÁCERE,
binefaceri
,
s.f. (
Adesea
fig.)
Faptă
bună
,
ajutor
dat
cuiva. –
Bine
+
facere
(după lat.
benefacere).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia binefacere
BINEFÁCERE
s.
1.
bine
.
(I-a
făcut
o
mare
~.)
2.
caritate
,
filantropie
,
milă
.
(
Acte
de ~.)
3.
v.
avantaj
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia binefacere
binefácere
s. f. →
facere
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia binefacere
BINEFÁCER//E ~i
f.
Ajutor
acordat
(cuiva) la un
moment
greu
. [G.-D.
binefacerii
] /
bine
+
facere
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia binefacere
binefáce (-c, ăcút),
– vb. (Înv.) A
face
binele
. De la
bine
și
face
,
compus
ca în gr. εὐποιεῖν, sl.
blagotvoriti
, cf. lat.
benefacere
. Este
formă
înv., care
supraviețuiește
în der., și a
cărei
compunere
se
simte
încă
,
astfel
încît
se
poate
spune
indiferent
binefacere
sau
facere
de
bine
. – Der.
binefăcător
,
adj. (care
folosește
, care
face
bine
);
binefacere
, s.f. (
faptă
bună
;
ajutor
dat
cuiva).
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia binefacere
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK