Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția beteli definiție dex
beteli
găsește rime pentru
beteli
Cuvinte apropiate:
beșteli
,
betegi
,
beteji
,
betel
,
betelie
BETEALA-REGÍNEI
s. v.
drăgaică
,
sânziană
albă
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia beteli
BETEÁLĂ
s.f.
1.
(
Adesea
fig.)
Fir
lung
de
metal
auriu
sau
argintiu
. ♦
Spec
.
Podoabă
făcută
din
asemenea
fire
(
pentru
mirese
). [Var.:
peteală
s.f.]
2.
(
Bot
.)
Orzoaică
-de-
baltă
(Vallisneria spiralis).
[Var.:
peteálă
s.f.] – Din ngr.
petálion.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia beteli
BETEÁLĂ
s. (
reg
.)
tel
.
(~
miresei
).
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia beteli
beteálă
s. f., g.-d.
art
.
betélii
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia beteli
BETEÁLĂ
f.
Mănunchi
de
fire
metalice
lungi
,
lucioase
(
argintii
sau
aurii
), cu care se
împodobesc
miresele
. [G.-D.
betelii
;
Sil
.
-
tea
-lă
] /<ngr.
petali
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia beteli
beteálă (-éli),
s.f. –
1.
Podoabă
din
fire
de
metal
auriu
(
arareori
argintiu
) pe care
miresele
și-o
pun
în
cap
. –
2.
Mătase
de
porumb
. Var.
peteală
, betea.
Ngr. πετάλιον „
foiță
de
aur
”, de unde lat.
med
.
petalum
„
lamina
aurea
in
capite
Romani
pontificis” (
Du
Cange
);
probabil
încă
un
detaliu
faptul
că
costumul
tipic
al
țăranului
român
imită
moda
imperială
bizantină
. După Cihac, II, 685 și
Candrea
, din gr. πετάλον, ngr. πετάλι „
foaie
,
petală
”.
Totuși
,
chiar
Cihac
derivă
peteală
din sl.
petalja
„
nod
”, ca și
cum
ar
fi un cuvînt
diferit
. Var. este un
sing
.
refăcut
, cf. Byck-
Graur
29.
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia beteli
betél
s. m., pl.
betéli
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia beteli
BETÉL
s.m.
Piper
agățător
, care
crește
în India și Indonezia. [< fr.
bétel
< cuv. din Malabar].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN
|
definitia beteli
BETÉL,
beteli,
s.m.
Arbust
cățărător
ale
cărui
frunze
pot
fi
mestecate
. – Din fr.
bétel
.
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane - DOOM
|
definitia beteli
BETÉL
s.m.
Mic
arbust
tropical
, din
familia
piperaceelor
, cu
tulpini
definitie
/grimpant">
grimpante
cultivat
pentru
frunzele
sale
, cu
gust
înțepător
. (din fr.
bétel
,
port
.
betele
)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN
|
definitia beteli
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK