definiția penitenta definiție dex

penitenta

găsește rime pentru penitenta
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat: penitent, penitență
Cuvinte apropiate: penitent, penitență

PENITÉNT, -Ă,

penitenți, -te, s.m. și f., adj. 1. S.m. și f. Credincios care se supune penitenței (1). 2. adj. Care aparține penitentului (1), de penitent. – Din fr. pénitent, lat. poenitens, -ntis.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia penitenta

penitént

s. m.. adj. m., pl. peniténți; f. sg. peniténtă, pl. peniténte
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia penitenta

PENITÉN//T ~tă (~ți, ~te)

m. și f. Persoană supusă unei penitențe. /<fr. pénitent, lat. poenitens, ~ntis
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia penitenta

PENITÉNT, -Ă

s.m. și f. Cel care se căiește, care face penitență; pocăit. [Cf. fr. pénitent, lat. poenitens].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia penitenta

PENITÉNT, -Ă

s. m. f. cel care face penitență; pocăit. (< fr. pénitent, lat. paenitens)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia penitenta

PENITÉNȚĂ,

penitențe, s.f. 1. (În practicile creștine) Pedeapsă pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă cuiva preotul la spovedanie, pentru ispășirea păcatelor; canon, p. ext. privațiune (de ordin fizic, material); viață aspră pe care și-o impune cineva. 2. (Livr.) Pocăință. – Din lat. poenitentia, fr. pénitence, it. penitenza.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia penitenta

PENITÉNȚĂ

s. (BIS.) canon, pedeapsă, (înv.) podvig. (~ dată de preot unui credincios, pentru iertarea păcatelor.)
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia penitenta

PENITÉNȚĂ

s. v. căință, condamnare, mus-trare, osândă, părere de rău, pedeapsă, pocăință, regret, re-mușcare.
Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia penitenta

peniténță

s. f., g.-d. art. peniténței; pl. peniténțe
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia penitenta

PENITÉNȚ//Ă ~e

f. rel. 1) Pedeapsă impusă de biserică pentru ispășirea păcatelor; canon. 2) Mărturisire a păcatelor cu scopul de a le ispăși; pocăință. /<lat. poenitentia, fr. pénitence, it. penitenza
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia penitenta

PENITÉNȚĂ

s.f. 1. (În practicile creștine) Pedeapsă (pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă preotul) pentru ispășirea și iertarea păcatelor; canon; (p. ext.) privațiune. 2. Căință, pocăință. [Cf. lat. paenitentia, fr. pénitence, it. penitenza].
Dictionar: Dictionar de neologisme - DN | definitia penitenta

PENITÉNȚĂ

s. f. 1. pedeapsă pe care și-o impune cineva sau pe care i-o dă preotul pentru ispășirea păcatelor; canon. 2. pocăință. (< fr. pénitence, lat. paenitentia, it. penitenza)
Dictionar: Marele dictionar de neologisme - MDN | definitia penitenta
Widget WebDex - Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser - Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Majoritatea definitiilor incluse in acest dictionar explicativ roman online sunt preluate din baza de definitii a DEX Online. Webdex nu isi asuma responsabilitatea pentru faptele ce rezulta din utilizarea informatiilor prezente pe acest site si nu are nici o raspundere cu privire la corectitudinea si coerenta informatiilor prezentate. Dex Online este transpunerea pe internet a unor dictionare de prestigiu ale limbii romane. DEX Online - dictionar explicativ roman este creat si intretinut de un colectiv de voluntari. Definitiile DEX Online sunt preluate textual din sursele mentionate, cu exceptia greselilor evidente de tipar. DEX Online - dictionar explicativ este un proiect distribuit.


Curs valutar