Definitia roadele definitie DEX Online, dictionar roman

ROÁDĂ

s.f. v. rod.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia roadele

roádă¹

s.f. (înv.) rosătură.

Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia roadele

roádă²

s.f. (reg.) rugăminte de ajutor.

Dictionar: Dictionar de arhaisme si regionalisme - DAR | definitia roadele

ROD,

roade, s.n. 1. Nume generic dat produselor vegetale obținute de la plantele cultivate, în special fructelor; fruct. ♢ Loc. adj. Cu rod = roditor, fructifer. ♢ Compuse: rodul-pământului = plantă erbacee veninoasă, cu frunze mari, late și lucioase, după a cărei dezvoltare florală poporul apreciază recolta anului (Arum maculatum); (înv.) rod-de-zahăr = dulceață de trandafiri; rodozahar. 2. Fig. Urmare, rezultat, efect (al unei acțiuni). ♦ Folos, avantaj. 3. (Pop.) Copil, prunc, vlăstar, odraslă. [Var.: (rar) roádă s.f.] – Din sl. rodŭ.

Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98 | definitia roadele

ROD

s. (BOT.) 1. v. fruct. 2. v. recoltă. 3. bucate (pl.), recoltă, (înv.) vipt. (A strâns ~ul câmpului.) 4. rodul-pământului (Arum maculatum) = (reg.) ungureancă, mana-pământului, piciorul-vițelului, porumbul-cucului, rădăcină-de-friguri, (Transilv.) aron, (Ban.) călindar, (Transilv.) cocoșoaică, hribă, mărceț, (Ban.) timp, barba-lui-Aron.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia roadele

ROD

s. v. avantaj, beneficiu, câștig, coborâtor, consecință, descendent, efect, folos, generație, neam, odraslă, profit, progenitură, repercusiune, rezultat, scoborâtor, seminție, spiță, testicul, urmare, urmaș, viță, vlăstar.

Dictionar: Dictionar de sinonime | definitia roadele

rod

s. n., pl. roáde

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia roadele

ROD roáde

n. 1) Produs vegetal (mai ales fruct) al plantelor cultivate; recoltă. ♢ Cu ~ roditor. ~ul-pământului plantă erbacee otrăvitoare, cu frunze mari, lucioase, după a cărei dezvoltare florală, în popor, se apreciază recolta așteptată. 2) fig. Rezultat al unei acțiuni; consecință; urmare; efect. ~ul convorbirilor. 3) înv. pop. Persoană (de orice vârstă) în raport cu părinții ei; odraslă. /<sl. rodu

Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX | definitia roadele

rod (roáde),

s.n. – 1. Reproducere. – 2. Fruct. – Mr., megl. rod. Sl. rodŭ „specie” (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Cihac, II, 316), cf. bg. rod „fruct”. – Der. roadă, s.f. (fruct, produs, recoltă); rodi, vb. (a da naștere; a produce, a fructifica), din sl. roditi; rodini, s.f. pl. (zi de naștere, reproducere; generare; creație; vizită care se face unei lăuze și cadoul care i se duce), din sl. rodiny; roditor, adj. (fructifer); rodnic, adj. (fructifer; prosper, fecund); rodnicie, s.f. (fecunditate); nerodnic, adj. (care nu face fructe); rodos, adj. (productiv).

Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER | definitia roadele

ródul-pământului

s. n.

Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane | definitia roadele

definiția roadele definiție dex

roadele