INTERIÓR, -OÁRĂ
adj. Care este
situat înăuntru, de dinăuntru;
intern. ♢ (
Fig.)
For interior =
conștiință. //
s.n. 1. Partea dinăuntru a unui lucru, a unei locuințe, a unei
camere etc.; ceea ce este cuprins înăuntrul unei
camere, al unei locuințe etc.;
spațiul dinăuntrul unui
obiect, al unei încăperi etc. ♦
Reprezentare figurativă a
interiorului încăperilor, mai ales în
pictură.
2. Post telefonic care
funcționează printr-o
centrală care leagă
exteriorul cu
diferitele camere,
birouri etc.
ale unei clădiri,
ale unei
instituții etc.
3. (
Fig.) Latura lăuntrică,
natura morală a
omului. [Pron.
-ri-or. / < lat.
interior, cf. it.
interiore, fr.
intérieur].