tipár (-re),
s.n. –
1. Formă,
matrice. –
2. Etalon, șablon. –
3. Model,
formă. –
4. Urmă, amprentă. –
5. Tipografie,
presă tipografică. –
6. Imprimare, publicație. Mgr. τυπάριον (Cihac, II, 707; Murnu 56), cf. sl.
tiparŭ (Conev 114). – Der.
tipări, vb. (a reproduce, a imprima, a
publica, a da
formă, a modela);
tipăreală, s.f. (imprimare,
munca de tipar);
tipăritură, s.f. (publicație);
tiparnă, s.f. (înv., tipografie), din sl.
tiparĭnŭ, cultism;
tiparnic, adj. (tipărit; de tipar, tipografic), înv.;
tiparniță, s.f. (tipar, tipografie), înv.;
întipări, vb. (a imprima);
retipări, vb. (a reimprima).