solz (-zi),
s.m. –
1. Placă mică tegumentară; scuamă. –
2. Lamă,
placă de metal al unei
armuri. –
3. Pulbere pe
aripile fluturilor. –
4. (Arg.)
Bani. Origine necunoscută. Der. din lat.
sǒlĭdum (Hasdeu,
Cuv. din Bătrîni, I, 302; Philippide,
Principii, 148; Pușcariu,
Dacor., VII, 480; Pușcariu,
Lr., 187) sau din sl.
slŭzŭ „
muci” (Cihac, II, 354; Candrea), care
apare o
singură dată cu sensul de „solz”, neconsolidat în sl., nu pare posibil, în
primul rînd pentru că pentru că
asemenea caz pl.
ar trebui să fie *
solji, ca
mînz, piez sau, ca în
cazul lui
viteaz, breaz etc.
Prezența lui
-zi pledează în
favoarea unei
creații, expresive,
deși ideea sa nu este
clară. Cf.
bulz. – Der.
solzi, vb. (a acoperi cu
solzi);
solzos, adj. (acoperit cu un
strat ca de
solzi).