Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția salbaticii definiție dex
salbaticii
găsește rime pentru
salbaticii
Urmatoarele cuvinte sunt apropiate de cuvantul cautat:
sălbătici
,
sălbăticie
,
sălbăticit
Cuvinte apropiate:
sălbătici
,
sălbăticie
,
sălbăticit
SĂLBÁTIC, -Ă,
sălbatici
, -ce
, adj., s.m. și f.
I.
Adj.
1.
(
Despre
animale
) Care nu este
domesticit
sau
îmblânzit
;
p. ext.
greu
de
stăpânit
,
nedomolit
,
aprig
,
focos
. ♦ (
Despre
ochi
,
privire
etc.) Care
exprimă
neliniște
,
spaimă
sau
violență
,
sălbăticie
. ♦
Sperios
,
sfios
.
2.
(
Despre
plante
) Care a
crescut
de la
sine
;
necultivat
,
nealtoit
.
3.
Care este
creat
de
natură
,
fără
intervenția
omului
;
natural
;
lipsit
de
artificiu
, de
rafinament
;
frust
. ♦ (
Despre
pământ
,
terenuri
etc.) În care nu a
intervenit
mâna
omului
;
nelucrat
,
necultivat
.
4.
(
Despre
ținuturi
,
locuri
etc.)
Pustiu
, nelocuit,
neumblat
;
lipsit
de
civilizație
.
II. 1.
Adj., s.m. și f. (
Persoană
) care
aparține
unor
grupuri
de
oameni
aflate în
prima
perioadă
de
dezvoltare
a
societății
omenești
; (
om
)
primitiv
.
2.
Adj.
Caracteristic
omului
primitiv
;
rudimentar
,
înapoiat
,
primitiv
,
neevoluat
.
3.
Adj., s.m. și f. (
Persoană
) care se
comportă
ca un
om
primitiv
; (
om
)
necivilizat
,
înapoiat
,
grosolan
.
4.
Adj. (
Despre
păr
)
Des
și
aspru
;
neîngrijit
.
5.
Adj. (
Despre
oameni
)
Lipsit
de
umanitate
;
crud
,
neomenos
,
violent
,
brutal
,
fioros
. ♢ (
Adverbial
)
Biciuie
caii
sălbatic
.
♦ (
Despre
manifestări
,
acțiuni
etc.
ale
omului
) Care
exprimă
, care
arată
lipsă
de
umanitate
,
neomenie
,
cruzime
,
brutalitate
;
aspru
,
necruțător
.
6.
Adj. (
Despre
oameni
și
manifestările
lor
) Care nu se
poate
stăpâni
;
aprig
,
impulsiv
,
nestăpânit
,
nedomolit
.
7.
Adj., s.m. și f. (
Om
) care
fuge
de
lume
, care nu
respectă
conveniențele
(
sociale
); (
om
)
retras
,
izolat
,
singuratic
,
nesociabil
,
ursuz
.
III.
Adj.
1.
Care se
manifestă
cu
deosebită
intensitate
,
neobișnuit
de
puternic
,
violent
,
cumplit
,
aprig
;
înfricoșător
, de
neînvins
.
2.
(
Despre
mișcări
sau
corpuri
în
mișcare
)
Rapid
,
vijelios
,
năvalnic
. [Var.:
sălbátec
, -
ă
adj., s.m. și f.] – Lat. pop.
salvaticus
(=
silvaticus
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia salbaticii
SĂLBĂTICÍ,
sălbăticésc
,
vb. IV.
1.
Refl. (
Despre
animale
) A
deveni
sălbatic
.
2.
Refl. (
Despre
plantații
,
terenuri
etc.) A se
părăgini
.
3.
Refl. (
Despre
locuri
,
ținuturi
) A
deveni
sălbatic
,
pustiu
, nelocuit,
inaccesibil
.
4.
Refl. (
Despre
oameni
) A
cădea
în
sălbăticie
, în
primitivism
.
5.
Refl. și tranz. A
deveni
sau a
face
să
devină
sălbatic
,
nesociabil
,
retras
,
izolat
. [Var.: (pop.)
sălbătăcí
vb. IV] – Din
sălbatic
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia salbaticii
SĂLBĂTICÍE,
sălbăticii,
s.f.
1.
Stare
în care se
află
animalele
sălbatice
;
p. ext.
însușire
a ceea ce este
sălbatic
;
cruzime
,
barbarie
;
brutalitate
;
faptă
de
om
sălbatic
,
crud
,
brutal
. ♢
Loc
. adv.
Cu
sălbăticie
=
fioros
,
sălbatic
.
2.
Stare
a
naturii
nelucrate
, netransformate de
mâna
omului
.
3.
Loc
pustiu
,
neumblat
;
pustietate
.
4.
Izolare
de
lume
,
singurătate
. ♦
Timiditate
, sfioșenie.
5.
Prima
perioadă
din
istoria
societății
primitive
, care
începe
o dată cu
constituirea
aspectului
actual
al
omului
și cu
apariția
limbajului
articulat
.
6.
Stare
de
înapoiere
,
lipsă
de
civilizație
;
primitivism
. ♦
Loc
unde nu a
pătruns
civilizația
. [Var.: (pop.)
sălbătăcíe
s.f.] –
Sălbatic
+ suf.
-
ie
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia salbaticii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK