sahaidác (-ce),
s.n. –
Teacă, tolbă de
săgeți. – Var.
săhăidac. Tc.
saydak (Șeineanu, II, 101), prin intermediul
pol., rut.
sahajdak (Tiktin),
rus.
sagaidak. Săhaidan, s.n. (Trans.,
leagăn portabil) este o simplă var. – Der.
saidacar (var.
sahaidacar, săidăcar), s.m. (curelar), pe care Cihac, II, 322,
îl pune în legătură cu
pol.
siodełko „
scaun”.