réce
adj. –
Lipsit de
căldură, înghețat. – Var. Mold.
răce. Mr.
(a)rațe, megl.
rați, istr.
rǫce. Lat.
rĕcens (Densusianu,
Hlr., 196; Pușcariu 1454; REW 7109), probabil
redus la *
rĕces (Tiktin), cf. it.,
port.
recente, v. fr.
roisent, sp.
recién. – Der.
reci, s.f. pl. (Trans., gelatină de
carne, galantină);
răci, vb. (a
face să fie rece; a
răcori; a
căpăta o răceală, a provoca o răceală);
răceală, s.f. (
răcoare,
frig; indiferență; răcire; gripă);
răcitoare, s.f. (ghețar, frigider);
răcitor, s.n. (frigider);
răcitură, s.f. (galantină;
hrană rece). – Cf.
răcoare.