panaghíe (panaghíi),
s.f. –
Prescură care se dă de
pomană la patruzeci de
zile după o înmormîntare. – Mr.
panaghie. Ngr. παναδία, epitet al Fecioarei (Murnu 41), cf. sb., cr.
panagija. – Der.
panaghiar, s.n. (
taler de
argint în care se servește
panaghia).