oácheș (oácheșe),
adj. –
1. (
Oaie) cu
părul din
jurul ochilor mai
închis decît pe restul
trupului. –
2. Brunet. – Mr.
oacliș. Din
ochi cu suf. -
eș, cf.
frunteș, coarneș, gureș (Pușcariu 1217; Tiktin; Candrea). În
Banat, Olt. și Munt. (ALR, II, 5). S-a încercat să se explice acest cuvînt prin bg.
*vakleš (
Pascu, II, 183) sau
vaklŭ „brunet” (Scriban); sau printr-o
rădăcină oc- care
ar însemna „brunet”, cf.
oacăr (
Pascu,
Beiträge, 35). Der.
ocheșică, s.f. (brunețică;
oaie brumărie);
ocheșea, s.f. (
plantă, Tageles patula). Din
rom. trebuie să provină mag.
basika (Drăganu,
Dacor., VII, 199), slov.
vakeša,
pol.
bakieska.