mîl (mấluri),
s.n. – (Mold.)
Nămol,
clisă. Sl., cf.
pol., rut., slov.
mul, sb.
mulj (Miklosich,
Slaw. Elem., 30; Cihac, II, 183; Tiktin). Cf.
nămol, podmol. – Der.
mîli, vb. (Mold., Trans., a înnămoli);
mîlos, adj. (Mold., Trans., cu
nămol):
mîlitură, s.f. (
noroi).