Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția lucruri definiție dex
lucruri
găsește rime pentru
lucruri
LÚCRU,
lucruri
, s.n.
I.
Tot ceea ce
există
(în
afară
de
ființe
) și care este
conceput
ca o
unitate
de
sine
stătătoare
;
obiect
. ♢
Lucru
în
sine
=
noțiune
a
filozofiei
lui Kant
desemnând
realitatea
obiectivă
,
existentă
independent
de
cunoașterea
noastră
, care,
deși
percepută
sub
formă
de
reprezentare
, nu
poate
fi
cunoscută
în
esența
ei. (
Jur
.)
Lucru
imobil
(sau
nemișcător
) =
lucru
care, în
mod
natural
sau prin
voința
omului
, nu
poate
fi
strămutat
dintr-un
loc
într-
altul
.
Lucru
mobil
(sau
mișcător
) =
lucru
care
poate
fi
strămutat
dintr-un
loc
într-
altul
. ♢ Expr.
Lucru
rău
(sau
prost
), se
spune
,
familiar
, unei
persoane
(sau
despre
o
persoană
) de care
suntem
nemulțumiți
sau care nu e
bună
de
nimic
. ♦
Bun
care
aparține
unei
persoane
sau unei
colectivități
;
p. gener.
obiect
,
bun
.
II. 1.
Activitate
(
fizică
sau
intelectuală
)
întreprinsă
pentru
realizarea
unui
scop
;
muncă
,
treabă
;
acțiune
,
faptă
. ♢
Front
de
lucru
=
porțiune
dintr-o
construcție
la care
lucrează
concomitent
mai
multe
formații
de
lucru
,
echipate
cu
materialele
și
utilajele
necesare
. ♢
Loc
. adj.
De
lucru
=
a)
în care se
lucrează
.
Zile
de
lucru
;
b)
cu care se
lucrează
,
folosit
la
treabă
.
Haine
de
lucru
;
c)
întrebuințat
la
lucru
,
folosit
într-o
activitate
.
Metodă
de
lucru
. ♢ Expr.
A avea de
lucru
=
a)
a avea
treabă
, a fi (
foarte
)
ocupat
;
b)
A avea o
ocupație
, a fi în
slujbă
;
c)
(reg.) a avea de
luptat
, a avea
dificultăți
(cu cineva).
A nu avea de
lucru
=
a)
a nu avea, a nu
găsi
ce sau unde să
muncească
;
b)
se
spune
când
cineva nu-și
vede
de
treabă
sau
face
un
lucru
nelalocul
lui,
nepotrivit
.
A pune
(pe cineva)
la
lucru
= a
sili
(pe cineva) să
muncească
.
A-și
face
de
lucru
(cu cineva sau cu ceva) =
a)
a-și
pierde
vremea
cu o
treabă
lipsită
de
importanță
sau cu o
persoană
care
creează
dificultăți
; a
părea
că
lucrează
;
b)
a-și
crea
singur
încurcături
.
A fi în
lucru
= a fi în
curs
de
fabricare
, de
executare
, de
elaborare
.
Lucru
în
(sau
pe
)
bandă
=
organizare
a
producției
în care
obiectele
de
realizat
se
deplasează
(
continuu
sau cu
intermitență
) cu
ajutorul
unei
benzi
rulante
.
Lucru
în
lanț
=
mod
de
organizare
a
producției
în care
obiectul
care se
lucrează
se
deplasează
ritmic
în
raport
cu
echipele
specializate de
muncitori
. (
Ist
.)
Lucru
domnesc
=
obligație
pe care o
aveau
în
evul
mediu
țăranii
dependenți
din
țările
române
și care
consta
în
prestații
de
muncă
în
folosul
domnitorului
. (Fiz.)
Lucru
mecanic
=
energie
dezvoltată
de o
forță
care
acționează
asupra
unui
corp
,
egală
cu
produsul
dintre
componenta
forței
care
acționează
asupra
corpului
în
direcția
deplasării
punctului
ei de
aplicație
și
mărimea
acestei
deplasări
.
2.
Ceea ce se
efectuează
,
rezultatul
muncii
.
III. 1.
Chestiune
,
problemă
.
2.
Situație
,
fapt
,
fenomen
; (la pl.)
întâmplare
,
eveniment
. ♢ Expr.
Lucru
de
nimic
=
fapt
lipsit
de
importanță
, ceva
fără
însemnătate
.
Lucru
mare
=
a)
ceva
rar
,
deosebit
,
realizare
de
valoare
;
b)
(
adverbial
; cu
valoare
intensivă
)
S-a
necăjit
lucru
mare
;
c)
(
determinând
un
adjectiv
, îi dă
valoare
de
superlativ
)
Frumos
,
lucru
mare
. – Din
lucra
(
derivat
regresiv
).
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia lucruri
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK