lămîie (-ți),
s.f. –
1. Fructul lămîiului. –
2. (Pop.)
Numele pomului, lămîi. –
3. Varietate de
fasole. –
4. Dans tipic. – Var.
alămîie, s.f. (lămîie; varietate de
pere). Ngr. λειμόνι (Roesler 597;
DAR), cf. tc. (per.)
limun, it.
limone, bg.
limon, sb.
limun, pol.
limonia, mag.
lémonya. – Der.
lămîi, s.m. (
pomul);
lămîiu, adj. (
galben citron);
lămîios, adj. (
acru);
lămîier, s.m. (vînzător de lămîi);
lămîiță (var.
lămîioară), s.f. (
bot., Lippia citriodora);
lămîioară, s.f. (
bot., Thymus
vulgaris);
limonadă, s.f. (citronadă), din fr.
limonade;
limonadier, s.m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din fr.
limonadier;
limongiu, s.m. (vînzător de băuturi răcoritoare), din tc.
limonci.