júlfă (júlfe),
s.f. –
1. Sămînță de cînepă. –
2. Mîncare din sămînță de cînepă făcută
terci. – Var.
jolfă, jufă. Mag.
zsufa „
zeamă” (Drăganu,
Dacor., IX, 210;
DAR). Cihac, II, 161,
pleca de la sl.
jucha „
zeamă”. În Mold. și parțial în Trans. De la var.
jufă pare să provină
juveală, s.f. (Trans.,
mămăligă cu untdelemn), cuvînt pe care
DAR îl pune
greșit în legătură cu
jigală.