crap (crápi),
s.m. –
Pește (Cyprinus carpio). -Mr., megl.
crap. Sb., bg.
krap (Miklosich,
Slaw. Elem., 16; Cihac, II, 81; Meyer 204;
DAR); cf. slov., cr.,
alb.
krap,
rus.
karp.
Înainte s-a considerat reprezentant al lat.
carpa (Diez, I, 114; Diez,
Gramm., I, 32; Philippide,
Principii, 66); însă această der. este
puțin probabilă. Nu trebuie să se excludă, totuși
ipoteza că este un cuvînt
autentic balcanic,
căci în lat. cuvîntul este
străin de fondul tradițional, și după Meillet-Ernout, este în legătură cu
numele dacilor din
Munții Carpați.