capamá (capamále),
s.f. –
1. Mîncare din
carne de
oaie sau
pasăre, tocăniță. –
2. (Înv.)
Costum,
haină. Tc.
kapama, de la
kapamak „a
închide, a acoperi” (Șeineanu, II, 86); cf. ngr. ϰαπαμᾶς, sb.
kapama. Cuvîntul tc. se prezintă și cu
forma kaplama „acțiunea de a acoperi, învelitoare”, de unde
rom.
caplama (mr.
căplăma), adv. (potrivit; se
spune despre
modul de
prindere a scîndurilor unei podele prin îmbinarea acestora), cf. ngr. ϰαπλαμᾶς,
alb.
kapama (Meyer 174), bg.
kaplama.