țúgu
interj. –
Chemare, servește mai
ales pentru
porci. – Var. Trans.
țugule. Creație expresivă, cf.
tiugu (var.
tiucu), interj. (
chemare pentru
păsări),
cică, cicio, interj. (
chemare pentru
porci). Se pronunță cu vîrful
buzelor, de unde der.
țuguia, vb. (a
ascuți, a
face vîrf; a
face buzele ca pentru a
suge; refl., a se
subția, a avea vîrf), pe care Cihac, II, 537,
îl lega de mag.
csücsozni „a
face vîrf”;
țugui, s.n. (
moț, vîrf;
pisc,
culme).
Țuhăi, vb. (a maltrata) în Mold. pare să fie același cuvînt.
Țugulea, s.m., este
numele unui personaj fictiv din unele
povești pentru
copii.