scrintí (-tésc, -ít),
vb. –
1. A răsuci, a disloca, a luxa, a se dezarticula. –
2. (Refl.) A
țicni, a-și
ieși din
minți, a înnebini. –
3. (Cu pron.
o) A
greși, a
face o gafă. – Var.
scrînti, Banat sclinti. Sl.
iskretąti „a
rupe”, cf. sb., slov.
(s)kretati,
pol.
skręcić. Mai
puțin probabilă der. din sl.
sŭkrenati sę „a devia” (Cihac, II, 41),
(sŭ)krątiti (Tiktin; Candrea) sau
sŭkrętati (Procopovici,
Dacor., X, 70).
Uz general (
ALR, I, 148). – Der.
scrinteală, s.f. (răsucire; nebunie,
manie);
scrintitură, s.f. (răsucire);
scrintitoare (var.
scrintee), s.f. (sclipeț,
Potentilla tormentilla), probabil în
loc de *
sclintitoare, deformare a celuilalt
nume al său
sclipeț,
poate prin intermediul unei var.
sclipitoare (după Tiktin,
traducere a
numelui științific,
ipoteză care pare improbabilă).