licăí (-ăiésc, – ít),
vb. – A
linge, a linchi. – Var.
lincăi, linchi, linciuri. Creație expresivă. Alte explicații
par echivoce (din v. germ.
lecchon, Diez, I, 246; din sl.
lokati, Miklosich,
Lexicon, 343 și Cihac, II, 171; același Cihac, II, 511, pune în legătură pe
linciuri cu
leciu, și Scriban, cu mag.
lecsegni „a
plesni, a trosni”. Lui
linchi îi
corespunde limpi, vb. (a
linge), cu var.
limbi (
sec. XVIII), prin confuzie cu
limbă. Der.
li(n)căit, s.n. (lipăit, lingere);
lincăială, s.f. (linsoare);
linciureală, s.f. (plescăială, bălăceală). Se întîlnește cu der. expresive de la
lap și
liorc.