smocotí
,
smocotésc, vb. IV (reg.)
1. (despre puii de animale) a suge cu lăcomie, zbătându-se; a
smocăi.
2. (despre
sugari) a mișca buzele imitând suptul.
3. (despre
păsări prinse; în forma:
zmocoti) a se zbate, a se smuci.
4. (despre o
parte a corpului omenesc) a zvâcni.
5. (în forma:
zmocoti) a părui.