bárză (bérze),
s.f. –
Pasăre călătoare,
cocostîrc. – Var. (Olt.)
bardăș, bardoș. Cuvînt obscur, provenind probabil din lat. *
gardea, în
loc de
ardea „bîtlan”. Existența lui
g- în lat. este atestată de it., sp.
garza,
port.
garça. Este dificil de explicat alterarea inițialei în
rom. Este posibil să fie
vorba de un
b- primar, alterat tîrziu în it. și sp., ca în
cazul lui
vadus ›
guado sau
vastare ›
guastare (cf. Meyer-Lübke,
Ital., 103; Rohlfs,
Gramm., 250); sau mai
curînd de o confuzie balcanică a lui
g cu
b, permanentă în sl. (cf. sb.
briziti față de sl.
griziti; sb.
bozduvan din tc.
bozdugan etc., și care se
produce în
rom. numai
inainte de un
u (
rubus ›
rug;
lingua ›
limbă;
nebula ›
negură; cf. lat.
gula › sard.
bula). Posibila der. de la
ardea apare deja în REW 619. Totuși, se consideră în continuare, în
mod tradițional și
general, că este
vorba de un cuvînt din fondul autohton (Hasdeu,
Col. Traian, 1873, p. 140), identic cu
alb.
barth (f.
bardhë) „
alb” (cf. Hasdeu 2526;
DAR; Philippide, II, 698; Meyer 27; Barič,
Albanorum. Studien, II; Capidan,
Raporturile, 519; Candrea; Rosetti, II, 110). Pe
lîngă faptul că această explicație este insuficientă, atîta
vreme cît nu
cunoaștem istoria cuvîntului
alb., este posibil să
avem a
face cu o
eroare de principiu.
Ipoteza alb. se întemeiază, într-
adevăr, pe o serie de supoziții îndoielnice,
cum ar fi
ideea prealabilă că ambele
cuvinte,
alb. și
rom., sînt identice;
ideea că
păsările primesc de
obicei numele culorii penajului
lor; și
ideea că
albul atrage cel mai
mult atenția din aspectul
general al
berzei. Nu trebuie să ne surprindă, prin urmare,
dacă Lahovary 315
caută etimonul
acestui nume în vreo
rădăcină anterioară indo-
europenei, care
ar trebui să însemne „strălucitor”. În ce ne
privește,
credem că
alb.
barth „
alb”, ca și rut.
barza „
oaie cu
pieptul alb” (pe care Candrea,
Elementele, 400 și Rosetti, II, 110
îl consideră der. din
rom.) și sb.
barzast „cafeniu, brun” nu au nici o legătură cu
numele berzei, și reprezintă sl.
brĕzŭ „
alb”, într-o fază anterioară metatezei
lichidelor; cf.
breaz.