Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția zbuciumat definiție dex
zbuciumat
găsește rime pentru
zbuciumat
Cuvinte apropiate:
buciumat
,
zbuciuma
,
zbuciumat
ZBUCIUMÁT, -Ă,
zbuciumați
, -te
, adj.
1.
Frământat
,
tulburat
;
neliniștit
,
îngrijorat
.
2.
Agitat
;
tumultuos
. – V.
zbuciuma
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia zbuciumat
ZBUCIUMÁT
adj.
1.
v.
agitat
.
2.
agitat
,
frământat
,
neastâmpărat
,
neliniștit
,
nepotolit
.
(A
dus
o
viață
~.)
3.
v.
critic
.
4.
chinuit
,
consumat
,
frământat
,
muncit
,
necăjit
,
trudit
, (
reg
.)
canonit
, (înv.)
necăjitor
.
(
Om
~.)
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia zbuciumat
ZBUCIUMÁ,
zbúcium
, vb. I.
1.
Refl. A se
frământa
sufletește
; a se
chinui
.
2.
Refl. și tranz. A (se)
mișca
cu
neastâmpăr
; a (se)
agita
cu
violență
. –
Probabil
din
buciuma
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia zbuciumat
ZBUCIUMÁ
vb.
1.
v.
zvârcoli
.
2.
a se
frământa
, a se
zbate
, a se
zvârcoli
, (pop.) a se
bate
, (înv. și
reg
.) a se
ticăi
.
(S-a ~
toată
noaptea
în
așternut
.)
3.
v.
agita
.
4.
a se
chinui
, a se
consuma
, a se
frământa
, a se
zbate
, (
reg
.) a se
marghioli
, (Bucov.) a se
frăsui
, (
fâg
.) a se
sfărâma
.
(Nu te mai ~
atâta
pentru
toate!)
5.
a se
agita
, a se
frământa
, a se
neliniști
, a se
zvârcoli
, (Mold. și Bucov.) a se
cioșmoli
.
(Se ~ în
mod
inutil
.)
6.
v.
strădui
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia zbuciumat
A (se) zbuciuma
≠ a (se)
calma
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia zbuciumat
A se zbuciuma
≠ a se
calma
, a se
liniști
Dictionar: Dictionar de antonime
|
definitia zbuciumat
zbuciumá
vb., ind. prez. 1 sg.
zbúcium
,
3 sg. și pl.
zbúciumă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia zbuciumat
A ZBUCIUMÁ zbúcium
tranz. (
ape
)
A
face
să se
zbuciume
.
Furtuna
zbuciumă
marea
.
/cf.
a
buciuma
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia zbuciumat
A SE ZBUCIUMÁ mă zbúcium
intranz.
1) A fi
cuprins
de
zbucium
; a se
agita
cu
violență
; a se
zvârcoli
; a se
neliniști
; a se
îngrijora
; a se
frământa
; a se
agita
. 2)
(
despre
ape
)
A se
mișca
în
valuri
mari
; a se
tulbura
; a se
agita
. /cf.
a
buciuma
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia zbuciumat
ZBUCIUMÁ
,
zbúcium
, vb. I. ~ (din
smâc
, prin
intermediul
evoluției:
smăcina
>
*sbăcina
>
*sbucina
și
încrucișare
formală
evidentă
cu
bucium
1
[; sau din lat.
bucināre
; sau din
bucium
1
,
fără
a-i
putea
însă
explica
semantismul
] – din
rom
.
provine
ngr.
μπουτσμω̃
)
Dictionar: Dictionarul etimologic roman - DER
|
definitia zbuciumat
zbuciumá
(a ~)
vb., ind. prez. 3
zbúciumă
Dictionar: Dictionar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, editia a II-a - DOOM 2
|
definitia zbuciumat
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK