Dictionare:
Toate
DEX
Sinonime
Antonime
Neologisme
Ortografic
Arh. & Reg.
Etimologic
Academic
definiția volnicii definiție dex
volnicii
găsește rime pentru
volnicii
Cuvinte apropiate:
volnici
,
volnicie
,
volnicit
VÓLNIC, -Ă
,
volnici
, -ce
, adj. (Înv. și
arh
.)
1.
Liber
;
independent
,
autonom
.
2.
Care se
impune
cu
sila
, care se
face
cu
forța
;
arbitrar
. – Din sl.
volĩnŭ
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia volnicii
VÓLNIC
adj. v.
abuziv
,
arbitrar
,
autonom
,
chemat
,
competent
,
despotic
,
excesiv
,
independent
,
îndreptățit
,
liber
,
neatârnat
,
samavolnic
,
samavolnicesc
,
silnic
,
suveran
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia volnicii
vólnic
adj. m., pl.
vólnici
;
f. sg.
vólnică
,
pl.
vólnice
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia volnicii
VÓLNI//C ~că (~ci, ~ce)
înv.
Care
poate
acționa
după
voia
sa;
liber
în
acțiuni
;
slobod
;
independent
;
autonom
. /<
rus
.
volinu
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia volnicii
VOLNICÍ
,
volnicesc
, vb.
IV
. (Înv.)
1.
Tranz. A
lăsa
liber
, în
voia
lui; a
elibera
.
2.
Tranz. A
îndreptăți
; a
împuternici
, a
îngădui
.
3.
Refl. A se
strădui
, a-și da
silința
. – Din
volnic
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia volnicii
VOLNICÍ
vb. v.
accepta
,
admite
,
canoni
,
căzni
,
chinui
,
concepe
,
dezrobi
,
elibera
,
emancipa
,
forța
,
frământa
,
îngădui
,
libera
,
munci
,
necăji
,
osteni
,
permite
,
răbda
,
salva
,
scăpa
,
scoate
,
sforța
,
sili
,
strădui
,
suferi
,
suporta
,
tolera
,
trudi
,
zbate
,
zbuciuma
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia volnicii
volnicí
vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
volnicésc
,
imperf. 3 sg.
volniceá
;
conj. prez. 3 sg. și pl.
volniceáscă
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia volnicii
A VOLNIC//Í ~ésc
tranz. înv.
A
face
să fie în
drept
de a
realiza
ceva; a
învesti
cu
drepturi
; a
împuternici
. /Din
volnic
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia volnicii
VOLNICÍE
,
volnicii
, s.f. (Înv.)
1.
Libertate
,
neatârnare
,
independență
,
autonomie
.
2.
Autorizație
;
încuviințare
; (concr.)
act
scris
prin care se
acordă
un
drept
, o
autorizație
. –
Volnic
+ suf.
-
ie
.
Dictionar: Dictionarul explicativ al limbii romane - DEX '98
|
definitia volnicii
VOLNICÍE
s. v.
acord
,
aprobare
,
asentiment
,
autonomie
,
autoritate
,
aviz
,
calitate
,
capacitate
,
cădere
,
competență
,
con
-
simțământ
,
consimțire
,
destoinicie
,
drept
,
independență
,
încuviințare
, în-dreptățire,
îngăduință
,
învoială
,
învoire
,
libertate
,
neatârnare
, permi-siune,
pregătire
,
pricepere
,
seriozitate
,
suveranitate
,
valoare
,
voie
,
voință
,
vrednicie
,
vrere
.
Dictionar: Dictionar de sinonime
|
definitia volnicii
volnicíe
s. f.,
art
.
volnicía
,
g.-d.
art
.
volnicíei
;
(
autorizații
) pl.
volnicíi,
art
.
volnicíile
Dictionar: Dictionar ortografic al limbii romane
|
definitia volnicii
VOLNICÍE
f. înv.
1)
Stare
de
om
volnic
;
libertate
. 2)
jur
.
Act
prin care se
acordă
o
permisiune
. /v
olnic
+ suf.
~
ie
Dictionar: Noul dictionar explicativ al limbii romane - NODEX
|
definitia volnicii
Widget WebDex
- Ia cu tine dictionarul explicativ roman in blogul, pagina sau site-ul tau!
Plugin de browser
- Adauga pluginul de cautare WebDex in browserul tau.
Webdex.ro foloseste cookies pentru a putea afisa rezultatele corecte. Continuand navigarea pe acest site, esti de acord cu folosirea de cookies.
Mai multe detalii
OK